Home / Interviu / Tratamentul accidentului vascular cerebral trebuie să fie considerat o urgenţă. Medicii MedLife explică cum putem recunoaște în timp util semnele unui AVC

Tratamentul accidentului vascular cerebral trebuie să fie considerat o urgenţă. Medicii MedLife explică cum putem recunoaște în timp util semnele unui AVC

Distribuie

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una dintre cauzele principale de morbiditate şi mortalitate pe plan mondial. În fiecare an, în Europa, se înregistrează un milion de accidente vasculare cerebrale, iar România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară.

Peste 54.000 de români mor anual din cauza unui AVC, această afecțiune ocupând locul al doilea în top cauze mortalitate în România, după infarctul miocardic. Dr. Hajdu Renata, medic specialist neurologie în cadrul Hyperclinicii MedLife Târgu Mureș, explică, într-un interviu acordat publicației noastre, care sunt primele semne care ar trebui să ne îngrijoreze și să ne determine să ne îndreptăm către un specialist, dar și cum putem preveni accidentul vascular cerebral.

„Prin definiţie atacul vascular cerebral este un deficit neurologic acut, de etiologie cerebrovasculară, cu durata de peste 24 de ore. Practic, atunci când o arteră cerebrală este blocată de un cheag de sânge (AVC ischemic) sau este lezată (AVC hemoragic), celulele neuronale deservite de acest vas de sânge vor începe sa fie afectate în doar câteva minute, realizând astfel deficite neurologice chiar devastatoare.

Din nefericire, accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una dintre cauzele principale de morbiditate şi mortalitate pe plan mondial. AVC constituie cea de-a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. Conceptul «timpul înseamnă creier» înseamnă că tratamentul AVC-ului trebuie să fie considerat o urgenţă”, susține dr. Hajdu Renata, care subliniază că recunoaşterea în timp a semnelor şi simptomelor accidentului vascular cerebral de către pacient, aparţinători sau de către cei prezenţi are un impact major asupra evoluţia bolii.

Accidentul vascular cerebral poate să apară la orice persoană, la orice vârstă, arată medicul, însă șansa de a avea un AVC crește dacă pacientul are anumiți factori de risc – unii care pot fi modificați sau gestionați, în timp ce alții nu.

„Printre factorii de risc care pot fi modificați, tratați sau gestionați se numără și tensiunea arterială crescută – tensiunea arterială de 140/90 mmHg sau mai mare poate deteriora vasele de sânge (arterele) care furnizează sânge la creier. Totodată, boala cardiacă este al doilea cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral și cauza majoră de deces în rândul supraviețuitorilor accidentului vascular cerebral. Bolile de inimă și AVC au mulți factori de risc similari. Unele tipuri de boli cardiace vă pot crește riscul de accident vascular cerebral. Apariția unei bătăi neregulate a inimii (fibrilație atrială) este cel mai puternic factor de risc de accident vascular cerebral”, explică dr. Hajdu Renata.

Medicul MedLife atrage atenția că și diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul exesiv de alcool și contraceptivele orale reprezintă factori de risc asociați AVC-ului.

În ceea ce privește factorii de risc pentru accident vascular cerebral care nu pot fi modificați, medicul amintește „vârsta mai înaintată – pentru fiecare deceniu de viață după vârsta de 55 de ani, șansa de a suferi un accident vascular cerebral se dublează; genul– accidentul vascular cerebral apare mai des la bărbați, dar mai multe femei decât bărbați mor din cauza accidentului vascular cerebral; antecedente de accident vascular cerebral – aveți un risc mai mare de a avea un al doilea accident vascular cerebral după ce ați avut deja un accident vascular cerebral.”

Potrivit specialistului, simptomele accidentului vascular cerebral pot apărea brusc și pot include: slăbiciune sau amorțeală a feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului; dificultăți de înţelegere şi de exprimare verbală; probleme cu vederea, cum ar fi slăbirea sau pierderea vederii la unul sau ambii ochi; amețeli sau probleme cu echilibrul sau coordonarea; scăderea forţei musculare la nivelul braţului, piciorului; dificultăţi de mers; pierderea  stării de conștienţă sau convulsii; dureri de cap severe, fără cauză cunoscută, mai ales dacă apar brusc.

Pentru identificarea primelor semne şi simptome ale AVC-ului, medicul neurolog recomandă un test simplu şi accesibil de oricine, chiar şi de către pacient. E vorba de testul F.A.S.T. (F – face/ faţă, A- arm/braţ, S- speech/vorbire, T- time/timp).

„F – Face (Faţă) – Cere persoanei să zâmbească. Ţi se pare că faţa e asimetrică sau gura e căzută într-o parte?

A – Arms (Braţe) – Cere persoanei să ridice simultan ambele braţe deasupra capului. Unul dintre ele rămâne inert sau mai jos decât celălalt?

S – Speech (Vorbire) – Cere-i persoanei să repete o frază simplă. Nu poţi distinge ce zice sau vorbeşte ciudat?

T – Time (Timp) – Dacă se remarcă oricare dintre aceste semne trebuie apelat imediat numărul de urgență 112. Pentru ca persoana să fie transportată cât mai repede la spital, informează operatorul că suspectezi că aceasta a suferit un accident vascular cerebral şi transmite-i ora la care au aparut primele simptome”, explică dr. Hajdu Renata.

În privința metodelor actuale de tratament, terapia trombolitică (dizolvarea cheagului) administrată în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor îmbunătăţeşte semnificativ prognosticul. „Tromboliza sistemică cu rtPA (tromboliză intravenoasă) este eficientă pentru tratamentul pacienților cu accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut în absența contraindicațiilor. Principalele limite ale acestui tratament sunt fereastra terapeutică îngustă și eficiența redusă în cazul ocluziei arterelor de calibru mare, precum și faptul că acest tratament este contraindicat în cazul unor pacienți ale căror particularități clinice se asociază cu un risc crescut de complicații hemoragice.

Pe lângă tromboliza intravenoasă, s-au dezvoltat în ultimii ani diferite tehnici pentru a obține recanalizarea arterială prin intermediul unui abord endovascular. Aceste tehnici includ tromboliza farmacologică intraarterială și trombectomia mecanică prin intermediul unor dispozitive de extracție a trombului”, mai arată medicul.

Viața unui pacient care a suferit un AVC se schimbă și necesită, de cele mai multe ori, ajutor din partea altor persoane.

„Modul în care afectează un eveniment cerebrovascular depinde de locul unde apare infarctul/ hemoragia în creier. Cel mai frecvent tablou clinic după un AVC este pareza (în diferite grade) care afectează un hemicorp – jumătatea corpului.

Pe lângă deficitul motor, se pot asocia tulburări de gândire, vorbire, de înghiţire, dificultăţi în activităţile zilei cotidiene – îmbrăcatul, toaleta, alimentaţia, activităţi în care pacientul necesită ajutor din partea altei persoane”, spune specialistul.

Tocmai pentru că AVC-ul poate transforma total viața unei persoane, Dr. Hajdu Renata subliniază faptul că accidentul vascular cerebral poate fi prevenit. Importanţa conştientizării modului de prevenţie este esenţială şi fiecare dintre noi poate acorda atenţie specială factorilor de risc.

„Atunci când vorbim de prevenție, vorbim de o prevenţie primară şi una secundară. Prevenţia primară are scopul de a reduce riscul de AVC la persoanele asimptomatice. Tensiunea arterială ar trebui verificată regulat, hipertensiunea arterială trebuie tratată, având ca ţintă niveluri de 120/80 mmHg. Glicemia și colesterolul trebuie verificate cu regularitate, în caz de valori ridicate se recomandă tratarea acestora prin modificarea stilului de viaţă şi/sau medicamentos. Se recomandă descurajarea fumatului și a consumului cronic de alcool. Se recomandă activitatea fizică regulată și o dietă cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi saturate şi bogată în fructe, legume şi fibre. Prevenţia secundară: pe lângă cele sus menţionate se extinde la tratamentul medicamentos antiagregant plachetar şi statinic, anticoagulant, antihipertensiv personalizat la fiecare pacient”, transmite medicul.

Totodată, dr. Hajdu Renata menționează că o importanţă majoră reprezintă recuperarea nuromotorie, fizioterapie, kinetoterapie, logopedia, managementul durerii cronice, a depresiei post-AVC, prevenţia escarelor de decubit, trombozei venoase, infecţiilor intercurente etc.

„Trebuie subliniat că un accident vascular cerebral schimbă viaţa unui om, a unei familii şi are implicaţii şi costuri socio-economice majore. De aceea, recomand o mai mare atenție în observarea semnelor şi apelarea serviciului de urgenţă pentru acordarea unui tratament de specialitate cât mai prompt şi ţintit”, conchide medicul Hajdu Renata.

*Dr. Hajdu Renata este medic neurolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Târgu Mureș, o unitate multidisciplinară care pune la dispoziția pacienților un circuit integrat de investigare, diagnosticare și tratament – de la analize de laborator, la consultații, investigații imagistice până la intervenții chirurgicale minore.

Acest articol este susținut de MedLife.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Premiul I pentru Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu din Luduș

Distribuie Trupa de teatru a Școlii Gimnaziale Ioan Vlăduțiu, “Les amis de la scène”, coordonată …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.