Mirela Retegan despre curajul de a merge pe mâna lui Dumnezeu

Este jurnalist, este om de radio, se implică în campanii sociale, este antreprenor prin excelență. Nu are liniște, mereu are o idee în minte, mereu are încă un vis de realizat. Mirela Retegan a creat în 2013 o trupă de teatru și dans, ce avea să ajungă cea mai râvnită formă de divertisment a copiilor din România. Cu timpul, „tanti prezentatoarea”, așa cum este numită de către copii, a ajuns să devină un reper pentru părinții de la noi din țară. Astfel, jurnalista are o comunitate foarte strânsă cu părinții ce o urmăresc, oferindu-le sfaturi atât la evenimente, cât și prin intermediul rețelelor de socializare.

La TEDx Cornişa Târgu-Mureş ce a avut loc în luna mai Mirela Retegan a vorbit despre curajul de a vedea ceea ce a investit Dumnezeu în tine.

„Îndrăzneala de a face ceea ce ți-e cel mai frică să faci, asumându-ți toate riscurile de după, naște curajul.”

„După toate câte le-ați auzit despre curaj, eu trebuie să vă spun că acum 2 săptămâni, la antrenorul părinților, povestind cu Gáspár György, colegul meu de emisiune, despre curaj, mi-a zis ceva ce mi-a dat virgulă.

M-a întrebat care a fost cel mai curajos lucru pe care l-am făcut și am început eu să mă gândesc la toate de la născut, lăsat de fumat, la tot ce am făcut eu, la fugitul de acasă, toate actele mele de curaj și Gáspár a zis „acela nu e curaj, îndrăzneala de a face ceea ce ți-e cel mai frică să faci, asumându-ți toate riscurile de după, naște curajul.” No ia de aici. Încă nu înțeleg foarte bine ce a vrut să spună. Mai studiez. Da, am zis să vă spun și vouă că dacă zic oamenii de știință înseamnă că știu ei ceva.”

„Aș vrea să vă oferă o altă perspectivă asupra curajului, pentru că cei care au vorbit înaintea mea au epuizat toate subiectele, deci mi-am schimbat discursul de 12 ori. Aș vrea să ridice mâna cei care au crescut simțindu-se datori față de ce au făcut părinții pentru ei, datori față de sacrificiile lor de ai ține la școală, de a-i crește, de a-i educa, de a avea grijă de ei.

Acum vreau să ridice mâna cei care s-au simțit vreodată datori față de instituțiile prin care au trecut, de școlile pe care le-au făcut, de profesorii de la care au învățat lucruri. Acum să ridice mâna cei care se simt datori față de cineva în viața asta, de o persoană pur și simplu. Acum  să ridice mâna cine se simte dator față de stat.”

„Toţi cei pe care i-am enumerat putem să-i considerăm investitorii noștri, pentru că de când suntem mici investesc în noi. Investesc răbdare, investesc încredere, investesc timp, investesc bani, investesc așteptări. Avem foarte mulți investitori în această viață. Voi investiți în copiii voștri? Şocul pentru mine a fost acum ceva timp să aflu de la copilul meu că este cea mai proastă investiție a mea. De unde până unde? A zis „mama, ție toate ți-au ieșit în viață, eu sunt cea mai proastă investiție.”

Probabil că a auzit și ea, aşa cum probabil mulți dintre voi spuneți asta investesc în tine și aia și aia și aia. Mie mi-a luat vreo trei ore să-i explic că nu e vorba despre nicio investiție, că ea este inspirația a tot ceea ce eu am creat și sunt foarte recunoscătoare și că eu nu cred că sunt datoare față de nimeni care a investit în mine, atât cât sunt datoare față de investitorul cel mai mare din lumea mea.”

„Dumnezeu a investit în mine.”

„Ştiţi pe cine am identificat eu că este cel mai mare investitor al meu? Pe Dumnezeu. Dumnezeu a investit în mine. A pus har, a pus potențial. A pus talent așa cum pune în fiecare dintre noi. Câți dintre voi ați descoperit care e investiția lui Dumnezeu în voi? Foarte puțini, știți de ce? Pentru că ne temem s-o vedem, ne temem s-o acceptăm. În momentul în care realizezi unde a pus Dumnezeu investiția în tine, nu mai ți-e frică de nimic.

Ai curaj să faci orice pentru că deja ai riscat să vezi cel mai important investitor. Eu cred că Dumnezeu în mine a pus curajul, încrederea, talentul de a face mai frumoasă viața copiilor români de pretutindeni. Cred că asta e, asta este investiția lui Dumnezeu în mine și prin tot ce fac eu fac mai frumoasă și mai ușoară viața copiilor.”

„Investiția lui Dumnezeu crește și cred că, din când în când, el iese pe balcon și zice ce face Creștina Retegan cu investiția mea, e pe pierdere, e pe profit, stagnează? Şi, ghiciţi ce? Mi-am făcut o socoteală. Ce am făcut eu cu investiția lui Dumnezeu? Am scris 150 de cântece, toate cântecele Zurli pe care le știți, am creat cea mai tare trupă pentru copii din România și canalul cu peste 2 milioane de copii care se uită, învață și-și petrec timpul împreună cu noi. Am organizat mii de spectacole, am creat sute de produse care sunt în zeci de mii de exemplare în casele românilor.

Am scris cărți pentru copii în sute de mii de exemplare, am scris cărți pentru părinți, am creat emisiuni de radio și de televiziune pentru părinți și copii, tot ceea ce eu am creat în ultimii 20 de ani s-a născut din investiţia lui Dumnezeu. Vă dați seama cam cât de bine se simte investitorul meu și cât de dreaptă o să stau eu la finalul proiectului când o să tragă linia și o să facă socoteala pentru că am îndrăznit.”

„Dacă ai avea JEEP, eu aș știi că ai reușit în viață.”

„Știți ce-o zis tata când i-am zis că eu vreau să fac Zurli? „Du-te copilă și catăţi de lucru, că nimeni nu-ți de bani să te joci cu copiii.” Din fericire pentru el a trăit atât cât să vadă nu numai că îmi dau oameni bani să mă joc cu copii, dar am reușit să-mi cumpăr semnul abundenței. Ştiți care era semnul abundenței pentru tata? JEEP-ul! „Dacă ai avea JEEP, eu aș știi că ai reușit în viață” și ca să-l satisfac, să simtă și el că nu a investit degeaba, în ultimul lui an, când știam că este ultimul Crăciun împreună am făcut un leasing, mi-am luat un Forester, cu trapă, și m-am dus la Dej în Dej triaj, în cartierul de cinci blocuri unde tata locuia și am parcat în fața blocului, am claxonat și am scos copilul pe trapă să vadă tata „Jipu”, să știe că i-a reușit copilul în viață și a murit liniștit, că investiția lui e pe plus, pentru că acolo se termina investiția lui. Pentru el asta însemna profitul.”

„Eu am îndrăznit să merg dincolo de ceea ce tata a îndrăznit să vadă și să merg pe mâna celui mai important investitor. Tot ceea ce vedeți voi că astăzi face lumea Zurli în casele voastre este doar efectul acestei investiții. Știți ce a mai făcut eu cu investiția lui Dumnezeu am creat campania „Încalță un copil de toamnă” și de 5 ani de zile, în fiecare toamnă, zeci de mii de români când cumpără ghetuțe pentru copiii lor, cumpără încă o pereche pentru un copil sărac.

Am creat campania adoptă o mamă și de 8 martie, zeci de mii de femei care pot, fac un pachet pentru mame care nu pot. Am creat campania mesaje de iubire pentru copiii cu branule. Campania asta ne duce pe noi în toate spitalele de onco-pediatrie din România, acolo unde, ce să vezi, boala se trăiește în fiecare zi. Anul acesta ne-am propus ca în șase luni să ajungem să creăm un sistem prin care să livrăm în fiecare zi felia de speranță la viață, pastila aia despre care zice Dulcan că este cea mai importantă, a bucuriei, pentru că în rest ei au de toate, dar n-au pentru ce să se ridice din pat, n-au pentru ce să-și dorească ziua de mâine, pentru că acolo, în afară de analize și de ce se întâmplă, nu se întâmplă nimic altceva.”

„Am reușit în ultimii 10 ani să ne împrietenim cu toți directorii, să intrăm în toate spitalele, să ducem pentru ei mesaje de iubire. Am nevoie de voi ca împreună să facem asta în fiecare zi. Este foarte greu, este cel mai greu proiect la care eu m-am înhămat pentru că asta înseamnă să coordonezi nouă echipe în nouă orașe și să faci în așa fel încât să nu se oprească.

Dar știți că dacă un actor pe picioroange se joacă cu niște panglici pe trotuarul din fața spitalului, copilul ăla se va ridica din pat să-l vadă. Dacă o violonistă va cânta într-un colț din holul spitalului, copilul se va ridica din pat și se va duce să o vadă. Fetița Zurli a făcut să vorbească și să râdă o fetiță care refuza să mai facă asta de 2 săptămâni pentru că boala recidivase și eu nu înțelegeam de ce mama plângea în hohote, în timp ce fetița ei râdea.

Putem face asta împreună. Eu pot să fac asta pentru că Dumnezeu a investit în mine putere, credință, răbdare și capacitatea de a vă face pe voi să veniți împreună cu mine. Un SMS de 2 euro la 8845 cu cuvântul „acasă” pe noi ne ajută să ținem povestea asta vie. Dacă o să puteți ajuta cu orice altceva, intrați pe Fundația Zurli. Avem acolo secționa de voluntari și vă aștept cu drag.”

„Aș vrea să închei cu crezul meu al meu și nu mai al meu. Cred în mine mai mult decât în oricine. Cred în puterile mele mai mult decât în ale oricui. Cred în ceea ce simt mai mult decât în ceea ce văd. Cred în ce vreau mai mult decât în ce nu vreau. Cred în ce zic mai mult decât în ce aud. Cred în ce iubesc mai mult decât în ce n-am descoperit încă.

Cred în puterea mea de a face tot ce ține de mine. Cred că lumina poate învinge orice întuneric. Cred că pacea e locul cel mai frumos de pe pământ. Cred că libertatea pe care mi-o dau mie și le-o respect celorlalți e cel mai prețios dar. Cred în lumină, libertate și iubire. Cred în mine. Cred în bine, cred în calea pe care o descopăr eu mai mult decât cred în toate drumurile pe care mi le arată ceilalți. Cred în Dumnezeu și cred că sunt minunea lui, așa cum cred că fiecare om e o minune și cred că lumea mea începe și se termină cu mine.”

A consemnat Sanda VIŢELAR