Lunca Bradului, gazdă primitoare ”La Alei”

În contextul în care unele din comune dau înapoi în ce privește participarea la festivalul datinilor și tradițiilor Văii Mureșului găzduit anual de Platoul ”La Alei” din comuna Răstolița, mai sunt și comunități care păstrează tradiția unității celor care doresc cu cinste săși promoveze valorile. Printre aceștia se numără și Comuna Lunca Bradului care a bifat o nouă prezență la festival în perioada 29-30 iulie.

„Din punctul meu de vedere este extrem de important să fim prezenți ca și comună la cel mai mare eveniment al Văii Mureșului. Suntem la cea de-a XVII-a ediție, și este foarte important să dăm dovadă de unitate și continuitate până urmă, noi cei care facem parte din comunitățile care formează această minunată Vale a Mureșului reprezentate în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Valea Mureșului. Deși poate că ne tot repetăm să spunem, dar în acest context al globalizării, al vremurilor prezente, e foarte necesar să continuăm să ne promovăm și susține tradițiile. Este un festival că se ține o dată pe an și ar trebui ca fiecare comună, fiecare Consiliu Local să susțină participare la acest eveniment, pentru că acest eveniment până la urmă este un etalon al Văii Mureșului Superior”, a declarat Alexandru Bexa, primarul comunei Lunca Bradului.

Din oferta comunei Lunca Bradului nu puteau lipsi tradițiile specifice zonei de munte, pornind de la prelucrarea lemnului, vânătoare și terminând cu partea dulce izvorâtă din savoarea fructelor de pădure.

„Ca în fiecare an încercăm să aducem aici pe platoul ”La Alei tot ce avem noi mai tradițional în comună, atât din punct de vedere al vânătorii, al meșteșugului prelucrării lemnului, cât și în ce privește partea artistică prezentă de scena festivalului. Așa se face că la casa alegorică Lunca Bradului vizitatorii au putut descoperi obiecte, tot felul de scule prin care pot afla modul în care oamenii lucrau sus la munte. Avem expusă inclusiv o capcană pentru urși folosită pe vremuri, dovadă că și atunci, ca și în prezent, oamenii aveau aveau probleme cu animalele sălbatice care le atacau gospodăriile, numai că astfel de capcane în prezent sunt de domeniul trecutului. Avem și un colț ceva mai dulce în cadrul căsuței noastre de ”La Alei”, unde avem expuse dulcețuri obținute din fructele de pădure și alte produse pregătite de femeile din comuna noastră. Dacă bărbații mergeau sus la pădure îndeletniciți cu tot ce înseamnă prelucrarea lemnului sau cu vânătoarea, în schimb femeile se ocupau de creșterea copiilor și de partea de bucătărie. Ele făceau treaba necesară în casă, la loc de cinste era și dulceața obținută din fructele de pădure speficifice comunei noastre, zmeură, afine, frăguță. Nu lipsesc nici prăjiurile, de asemenea preparate de femeile din comuna Lunca Bradului”, a precizat primarul comunei Lunca Bradului.

Oferta artistică

După atâta muncă și mâncare, omul are nevoie de odihnă și nu în ultimul rând de bună dispoziție. Din această ecuație nu putea lipsi cântecul și jocul popular reprezentat cu cinste pe scena festivalului de Ansamblul de dansuri ”Brădulețul” și de soliștii de muzică populară în frunte cu Andreea Petruț.

„Comuna Lunca Bradului a fost reprezentată și de această dată cu cinste de Ansamblul ”Brădulețul”, coordonat de Cristina Moldovan, prezent pe scenă cu mai multe grupe de dansatori, mare și mică, precum și cu solista Andreea Petruț. Din păcate soliștii Andrei Istvan și Maria Denisa Alungulesei nu au putut onora cu prezența la ediție din acest an din motive obiective. În schimb am fost extrem de bine reprezentanți de tinerii dansatori din comună”, a precizat Alexandru Bexa.

În loc de concluzie

Vreme de două zile, casa alegorică Lunca Bradului și-a primit cu căldură vizitatorii, dovadă a ospitalității celor care se îngrijesc de bunul mers al comunei. „Este firesc să fi o gazdă bună la un asemenea eveniment, face parte din naturaleațea noastră, așa suntem construiți, nu putem fi altfel. Vizitatorii au posibilitatea ca pe lângă această ospitalitate, să guste pe viu din farmecul comunei Lunca Bradului, de la obiectele vechi până la oferta artistic și, de ce nu, cea gastronomică specifică”, a subliniat primarul Alexandru Bexa.

Alin ZAHARIE