Cum resuscitează un mureșean Ansamblul Cununița. Interviu cu Florin Minișan

Trăim într-o societate consumatoristă, în care cu ușurință împrumutăm alte tendințe, străine de noi. Cu toate acestea, dansul popular românesc, o manifestare plină de forță și vitalitate, va exprima mereu specificul, obiceiurile și tradițiile fiecărei regiuni în parte, reflectând trăirile, sufletul și istoria noastră ca popor. Confirmarea valorii nu se câștigă pe un drum scurt şi drept, ci unul sinuos şi greu de parcurs, dar mai sunt oameni care insistă să rămână pe acest drum. Un mureșean reface Ansamblul folcloric studențesc „Cununița”al Casei de Cultură a Studenților. Se fac înscrieri la cursuri gratuite de dans, iar începând de la 1 septembrie ora 19:00, studenții au șansa să descopere frumusețea dansului si portului popular tradițional românesc. Mai multe informații aflăm într-un scurt interviu cu coordonatorul Ansamblului Cununița, Florin Minișan. 0745 183786

Vă mulțumesc că ați acceptat să acordați acest interviu cititorilor noștri și vă rog să ne spuneți cum a început această pasiune a jocului popular, unde ați activat ca dansator?

Pasiunea pentru dans se trage din familie, tatăl meu era solist de muzică populară, cânta doar la nunți, nu era angajat în vreun ansamblu profesionist. Ca și dansator am început de mic, de la vârsta de 8 ani , primii pași de dans i-am învățat la Palatul Copiilor, după care am mai dansat la ansamblul Minișireagul și Șireagul, ansamblurile nefiind profesioniste. Au urmat apoi 2 ani în care am dansat la Ansamblul Cununița, iar în 2002 am mers la pepiniera ansamblului profesionist Mureșul, numită Mureșelul sub îndrumarea coregrafului Florin Cerghedi. Din 2006 și pînă în prezent sunt angajat al Ansamblului Artistic Profesionist Mureșul ca solist balet.

Ce planuri aveți pentru noii cursanți?

Planurile mele ca și îndrumător pentru studenți e să-i învăț tot ce știu, începând de la pași de dans, ținută și tot ceea ce înseamnă să fii artist atunci când vor urca pe scena și vor dansa pentru public . Vreau să- i fac să iubească dansul popular, muzica populară și să cunoască tradițiile și obiceiurile noastre. Cursurile se desfășoară în cursul zilei de vineri începând cu ora 19:00, iar la început până învață pașii de bază cursurile se țin doar o oră pe săptămână.

Ce este Cununița?

Cununița e numele care a fost ales la început înființării. Ansamblul Cununița a activat pînă la începutul anului 2007, după care dacă bine țin minte, s-a desființat din cauza lipsei studenților. Eu am început din nou să creez acest ansamblu din 18 martie 2022. La început am avut chiar și 6 perechi de studenți, iar în momentul de față mai am doar 2 perechi și 1 băiat . Eu aș vrea să formez și să pregătesc cel puțin 10 perechi de dansatori, dar problema e că nu vor să vină să învețe.

Ce abilități trebuie să aibă un cursant pentru a ajunge pe scenă în Ansamblu?

Trebuie să-i placă muzica, să aibă, cum se spune la artiști, ureche muzicală. Dar nici acesta nu ar fi un impediment, pentru că eu sunt acolo să îi fac să asculte și să danseze pe muzică. Eu îi fac să danseze așa cum trebuie în momentul când urcă pe scenă. În plus, e nevoie de seriozitate, să știe să asculte sfaturile coordonatorului, să știe să se integreze într-un grup, să fie respectuos față de colegi și de coordonator.

Cât de greu este să pregătești un spectacol?

Pentru a pregăti un spectacol trebuie să ai un ansamblu format din cel puțin 6 perechi și să fie pregătiți cu cel puțin 2 momente coregrafice. Pentru studenții începători, care nu au mai avut nici o legătură cu dansul, coregrafia unui dans poate să fie invățată în cel puțin 6 luni, o coregrafie ușoară. La Cununița, la sfârșitul anului 2022, primul dans cu cursanții a durat 8 luni de pregătire, dansul „De a Lungul”, din zona noastră a Mureșului. Deci din martie și până în decembrie a trebuit să caut studenți, să-i atrag la cursuri și să-i pregătesc pentru un spectacol cu o singură coregrafie. E greu să pregătești un spectacol, dacă studenții vin două luni, după care pleacă și eu trebuie să o iau de la capăt și tot așa. Ar fi mult mai ușor să știu că am constant cel puțin 6 perechi de dansatori, cu care pot participa la festivaluri studențești și chiar și la alte spectacole de folclor .

Portul popular specific zonei folclorice, frumoasele tradiții și datini practicate la zi de sărbătoare și inegalabilele dansuri și melodii populare sunt mândria noastră. Cum le putem păstra, cu tot avântul modernizării vieții cotidiene?

Cu păstrarea portului popular și a tradițiilor avem o problemă și consider că de vină nu sunt copiii, ci mai degrabă părinții. Părinții uită să le imprime tradiția de altă dată, să le arate cum a fost pe vremea bunicilor, cum se îmbrăcau în costum popular duminica la biserică, și cum după ce ieșeau de la biserică dansau în fața căminului cultural din sat. În zilele noastre, unora le este rușine să îmbrace un costum popular, să poarte o ie. Avem nevoie în continuare de cultură și de a ne păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești pentru că totul e o artă. Dansul popular e o artă. Portul popular trebuie păstrat și purtat cu mândrie.

În opinia dvs, care este cel mai frumos dans popular românesc?

Cele mai frumoase dansuri populare consider că sunt cele din zona noastră din Ardeal, cum ar fi dans din Chimitelnic, dansul de Haidău,dans din Miheș sau dansul din Câmpia Transilvaniei. Toate dansurile sunt frumoase din toate zonele, nu este un dans care să zici că nu îți place, toate îți intră la suflet și le joci cu bucurie și plăcere.

Ce mesaj aveți pentru tinerii care cochetează cu ideea de a învăța dansuri populare, dar nu sunt hotărâți?

Recomand celor tineri care nu sunt hotărâți, le este rușine să îmbrace un costum popular sau să urce pe scenă, să le lase deoparte și să aibă curaj. Să vină la cursuri de dansuri, indiferent de care ar fi ele, important e să facă ei primul pas și să vină cu încredere. De la orice curs ei vor ieși de acolo cu cel puțin un dans învățat. Să vină să învețe să danseze, să păstreze și să ducă mai departe tradițiile nostre, unice în Europa.