Prof. Adela Hagău. ”Dacă uităm tradiţiile şi obiceiurile naţionale, putem spune că nu ne mai ştim rădăcinile, actul nostru de identitate ca popor” Interviu
  • Amalia Vasilescu
  • 0 comentarii
  • 623 Vizualizări

Prof. Adela Hagău. ”Dacă uităm tradiţiile şi obiceiurile naţionale, putem spune că nu ne mai ştim rădăcinile, actul nostru de identitate ca popor”

Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu Luduș a găzduit Cea de a doua activitate a Cercului pedagogic al învățătorilor claselor a II-a, zona Luduș. Într-o eră a vitezei şi a tehnologiei, de multe ori observăm cum valorile noastre se pierd în amalgamul cotidian. Cu toate acestea, folclorul este și va fi mereu cartea de identitate a neamului nostru, după cum ne spune directorul Școlii Gimnaziale Ioan Vlăduțiu Luduș, profesor doctor Hagău Antoaneta-Adela, într-un scurt interviu.


Dna director, care a fost scopul acestei întâlniri?

Obiceiurile și tradițiile strămoșești reprezintă o mare bogăţie şi ar trebui păstrate întocmai. Tot ceea ce reprezintă tradiții și obiceiuri fac parte din trecut, dar, în același timp, sunt o realitate necesară a fi fructificată şi în mediul şcolar. Tradiţiile constituie valorile inegalabile şi incontestabile, amprenta fiecărui popor şi de aceea avem datoria de a nu lăsa ca timpul să le facă uitate, iar evenimentele lumii moderne să nu aștearnă peste ele uitarea. Întotdeauna cultura şi religia s-au îmbinat armonios, atât în civilizaţia românească cât şi în cea a fiecarui popor. Dacă uităm tradiţiile şi obiceiurile naţionale, putem spune că nu ne mai ştim rădăcinile, actul nostru de identitate ca popor.


Cine a participat?
Cea de a doua activitate a Cercului pedagogic al învățătorilor claselor a II-a, zona Luduș, s-a desfășurat la Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu Luduș, într-o însorită zi de primăvară. Tema activității Valențe formative ale obiceiurilor și tradițiilor strămoșești a reunit învățători din școlile din zona Ludușului: Școala Gimnazială Pogăceaua, Școala Gimnazială Miheș, Școala Gimnazială Balda, Școala Gimnazială Sânger, Școala Gimnazială Zau de Câmpie, Liceul Teoretic Samuil Micu Sărmașu, precum și învățătorii claselor a II-a din cele două școli ludușene, Școala Gimnazială Nr. și Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu. Invitații activității au fost inspector pentru învățământul primar al ISJ Mureș, prof. Ungureanu Covăsan Mihai Paul și Poșteanu Mihai, artist popular și realizator de emisiuni TV și eu, ca director al Școlii Gimnaziale Ioan Vlăduțiu Luduș.

Cum s-a desfășurat evenimentul?
Gazdele activității, Mocan Olivia-Marcela, David Ovidia-Silvia și Chețan Luminița-Lucia, învățătoare la Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu Luduș au conceput prima parte a activității sub forma a trei ateliere de lucru: Pictură pe suport de lemn, reprezentând scene biblice, Decorațiuni pentru sărbătoarea de Paște, utilizând elemente tradiționale-pănuși de porumb și atelierul de Instrumente și jucării muzicale, folosind semințe.
Activitatea a continuat cu prezentarea unor tradiții și obiceiuri populare locale. Artistul popular Mihai Poșteanu a prezentat câteva obiceiuri de Lăsata secului de Paști, din zona Ațintișului, Muruțan Liviu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Pogăceaua a prezentat dansul Fecioresc de pe câmpie cu strigături. Activitatea a avut toate ingredientele unei reuşite: cântec, îndemânare, creativitate, voie bună, prietenie, colaborare, armonizare perfectă, pentru că, în timpul activităţii, doamnele învățătoare, alături de invitații lor, director al Școlii Gimnaziale Ioan Vlăduțiu Luduș, profesor doctor Hagău Antoaneta-Adela și domnul inspector pentru învățământul primar al ISJ Mureș, prof. Ungureanu Covăsan Mihai Paul au lucrat ca o adevărată echipă.
Un cuvânt de încheiere, vă rog.
„Dacă nu respecţi valorile neamului, care sunt identitatea ta în lume, ce să respecţi? Dacă nu respecţi tradiţia, care e legătura ta cu trecutul, e rădăcina ta puternică, cum să mai ai pretenţia să rezişti în faţa prezentului şi viitorului?”(Iustin Pârvu) Pornind de la aceste cuvinte și considerând că tradițiile reprezintă trecutul, iar copiii reprezintă prezentul, dar mai ales viitorul unei națiuni, este evident că astfel de momente desfăşurate în cadrul unor activități de acest fel pot constitui ocazii de a exploata bogăţia moștenirii lăsate de strămoși.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE