INTERVIU. Descoperiri interesante despre sănătatea Lacului Ursu din Sovata

27 august 2023

În cadrul unei conferințe de presă organizată în urmă cu câteva zile, la Lacul Ursu din Sovata, biofizicianul dr. Hantz Peter a vorbit despre cercetările făcute în adâncul lacului. Acestea au început în urmă cu trei ani cu scopul de a se descoperi cauzele pentru care se descrește fenomenul heliotermic sau chiar și salinitatea în stratul superior al lacului. Cu prilejul unui interviu acordat cotidianului Zi de Zi, dr. Hantz Peter ne-a împărtășit experiența sa de-a lungul cercetărilor și detaliile inedite pe care le-a descoperit despre Lacul Ursu din Sovata.

Reporter: Spuneți-ne mai multe despre dumneavoastră.

Dr. Hantz Peter: Am fost angajat al Institutului Ecologic al Apelor din Ungaria și pe lângă asta sunt și cercetător vizitator la Facultatea de Chimie Organică a Universității „Eötvös Lorand” din Budapesta. Am și o firmă de start-up pe cercetare și dezvoltare care se ocupă cu mai multe inovații. Chiar acum o săptămână am vândut prima mea inovație. Mă ocup cu cercetarea ecosistemelor lacurilor mai interesante din Ardeal. Pe lângă asta, sunt biofizician și scafandru de cercetare. Metoda nouă pe care o aplic în cercetarea lacurilor, pe lângă metodele moderne de analiză și secvențiere ADN, este cercetarea subacvatică.

Rep.: De cât timp ați început cercetările asupra Lacului Ursu?

H.P.: Am început acum trei ani, iar cercetările mai intense s-au început de un an. Fac cercetările pe tot parcursul anului. Am fost nevoit să mă scufund sub gheața lacului, a fost o aventură. Dacă gheața nu era foarte tare, spărgeam gheața când eram sus. Dar dacă gheața era mai tare, eram nevoit să mă scufund cu o sfoară pentru a găsi drumul înapoi la gaura prin care m-am scufundat în lac. Dacă un scafandru se pierde sub gheață, atunci nu e de bine. Mulți scafandri au murit în acest fel. La Lacul Ursu gheața nu este atât de tare. Dar la Lacul Roșu m-am scufundat sub o gheață de 70 de centimetri.

Rep.: Ați descoperit ceva inedit în adâncul Lacului Ursu de-a lungul cercetărilor?

H.P.: Da. Am făcut mai multe descoperiri care au atras atenția la nivel internațional. Am descoperit câteva bacterii care sunt la fundul lacului, până la o adâncime de 2,5 metri. Am făcut cercetări foarte interesante la algele Ulva care necesită bacterii pentru a se dezvolta în mod corect. Această cercetare o facem în colaborare cu grupuri din Belgia, Germania și din China. Avem foarte multe fapte care susțin faptul că stratul de haloclină se deplasează mai jos.

Rep.: Care sunt problemele pe care le-ați indentificat în timpul cercetărilor?

H.P.: Am început niște cercetări de bază în domeniul microbiologiei și prin aceste cercetări am ajuns la câteva concluzii generale despre fizico-chimia lacului. Foarte mulți cercetători au măsurat concentrația peste și sub stratul de haloclină, stratul unde crește brusc concentrația sării. Ipoteza mea arată că acest strat se deplasează în jos, deoarece sarea este cumva scoasă parțial prin intermediul apei dulci care se scurge pe suprafața lacului.

Rep.: Ce soluții propuneți pentru rezolvarea acestei probloeme?

H.P.: Eu aș propune prima dată să se facă mai multe cercetări, o diagnoză completă a lacului, și abia după să introducem un strat de apă foarte sărată peste stratul de haloclină, un strat cu o grosime de aproximativ un metru.

Rep.: Cam ce cantitate de sare s-a pierdut?

H.P.: Dat fiind faptul că stratul de haloclină la începutul secolului trecut era la aproximativ un metru și jumătate, acum este la 2,7 metri. Substratul de haloclină este o apă concentrată cu aproximativ 300 de grame/ litru. Lacul are o suprafață de 40.000 de metri pătrați și s-au pierdut aproximativ 10.000 de tone de sare. Aceasta nu este o cantitate atât de mare. Salina Praid produce această cantitate în aproximativ zece zile.

Rep.: Ce costuri sunt necesare pentru a crește sănătatea lacului?

H.P.: Eu cred că cercetările necesare ar necesita cel puțin un an sau doi. După aceea, această reîntinerire ar putea fi făcută în cursul unui an, iar costurile ar fi aproximativ în jurul unui milion de euro, sau chiar două. Cantitatea de sare ar costa între 500.000 și un milion de euro, iar lucrările, dizolvarea, introducerea și controlul ar costa încă atât.