De la terorismul informațional la atentatele teroriste

Când dezinformarea se întâlnește cu tehnicile și metodele teroriste, generăm o nouă formă de comunicare în scopuri negative pe care putem să o numim terorism informațional. Nu am să intru în dezbaterile din literatura de specialitate, taxonomia pe care aceasta o dezvoltă, cât și interpretările mai vechi sau mai noi. Am să mă limitez la situația actuală generată ca un efect al conflictului dintre Israel și Hamas: informația folosită pentru a genera teroare.

De pe vremea în care Al Qaeda a descoperit social media și alte mijloace de comunicare online am putut să vedem cum actele de teroare efectuate – răpiri, execuții, tortură – erau transmise prin mijloacele informatice pentru a genera teroare, dar și pentru a contura o anumită imagine pentru un combatant în numele religiei care face aceste orori pentru a răzbuna o agendă politico-religioasă.

Utilizarea acestor imagini, a acestor declarații a fost făcută în mod voit de-a lungul timpului pentru a induce frica la nivelul populației, dar și la nivelul autorităților care aveau dificila misiune de a opri atacurile teroriste dezvoltate cu migală și tăcere în cadrul celulelor teroriste din Orientul Mijlociu sau din Europa.

Odată cu declanșarea protestelor musulmanilor în statele occidentale față de situația din Palestina, au fost declanșate și o serie de amenințări de atentate în state în care avem o populație musulmană semnificativă. Astfel, în Franța amenințări cu bombă au fost făcute în privința a 17 aeroporturi, ceea ce a dus la evacuarea a 15 dintre ele și amânarea sau anularea a 130 de zboruri(FoxNews). Cu toate că oficialii francezi declară că aceste amenințări au fost false și că probabil este vorba de glumă de prost gust realitatea este că efectul lor disturbator a fost semnificativ, generând panică, agitație și frică.

Ținta nu au fost doar aeroporturile, ci și școlile (Le Monde), muzeele Louvre (Euronews) sau Versailles (The Guardian), sau turnul Eiffel.

Ca răspuns la numărul mare de amenințări teroriste Franța a mobilizat peste 7000 (Euronews) de trupe și a închis anumite obiective publice pentru a evita un dezastru.

În Bruxelles, un luptător în numele lui Allah care s-a afiliat statului islamic, cel puțin conform declarațiilor sale, a omorât 2 persoane într-un atentat terorist tot în această perioadă (Le Monde).

Din cauza amenințărilor cu bombă, a protestelor în stradă și a creșterii gradului de insecuritate la nivel european, instituțiile Comisiei Europene au ridicat gradul de alertă și de securitate în ceea ce privește activitatea lor, adăugând măsuri de securitate astfel încât angajații să fie protejați. Printre măsurile luate au fost oprirea tururilor grupurilor de vizitatori, reintroducerea muncii în format digital, măsuri sporite de securitate pentru accesul la locul de muncă și altele similare.

Ce putem concluziona este că avem un fenomen de utilizare a informațiilor menit să genereze teroare. Nu e Fake News, nu e dezinformare, e terorism informațional.

Demonstrațiile cu elemente de violență care au cuprins Europa, amenințările cu atentate în mai multe state, ne indică faptul că fenomenul terorist a rămas doar într-o fază latentă, nici într-un caz nu a dispărut. Riscul este unul real, iar apariția atentatelor care invocă Statul Islamic provoacă insecuritate în Europa de Vest în principal, dublată de riscurile asociate războiului din Ucraina din Europa Centrala și de Est.

Conf. univ. dr. Mihaela Daciana NATEA,

Director Jean Monnet Center of Excellence in European Security and Disinformation

UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș