Cercetare în premieră dedicată viorilor, cu lutierul Vasile Gliga și violonistul Alexandru Tomescu

Violonistul Alexandru Tomescu, Fabrica de Viori Gliga din Reghin şi numeroşi specialişti în domeniul sunetului, profesori şi studenţi participă la o cercetare de amploare, care poate reprezenta o premieră cel puţin în Estul Europei, în cadrul proiectului „Modele inovative de viori comparabile acustic şi estetic cu viorile de patrimoniu – MINOVIS” al Universităţii „Transilvania” din Braşov.

„La Universitatea din Braşov s-a obţinut un proiect de cercetare în care sunt asistent-cercetător angajat. Obiectul principal este analiza unor viori produse de noi, circa 100 de viori în diferite faze. Am început studiul prin analiza fiecărui element (faţă, spate) cu grosimi diferite, să vedem cum influenţează sunetul diferit de grosimi. Sunt viori cu grosimea feţei şi a spatelui cu 2, 4 şi 6 zecimi de milimetru în plus şi în minus, sunt şi instrumente la care gâtul, eclisa şi spatele sunt din alte esenţe: frasin, prun, păr, salcie, carpen, abanos şi tisă. Continuăm acum cu studiul lacului – cât îi influenţează tipul de lac asupra sunetului, (lac pe bază de ulei, lac pe bază de spirt şi lac nitrocelulozic), pe viori lăcuite cu 5, 10 şi 15 straturi”, a declarat presei Vasile Gliga, managerul Gliga Instrumente Muzicale Reghin.

Potrivit acestuia, sunetul viorii este testat de doi solişti profesionişti şi este captat şi analizat de aparatură performantă, astfel fiecare instrument să aibă propriul grafic de sunet. Sunt testate aproape 100 de viori în variantele menţionate. „S-a studiat tonalitatea şi la elementele separat, faţă sau spate. La instrumentul gata lăcuit, de asemenea, se mai studiază diferite calităţi de instrumente tot în variantele de diferite grosimi şi lacuri, cum e o vioară de şcoală, o vioară de student, una profesională sau o vioară de maestru”, a precizat Vasile Gliga.

Cercetarea astfel realizată va avea ca scop final să ajute lutierii să poată concepe modele inovative de viori în condiţiile în care lemnul de rezonanţă este tot mai greu de găsit.

„Se mai studiază şi de alte esenţe de lemn. Se gândeşte că dacă n-o să mai fie paltin, să poţi face viori şi din altceva. Trebuie ştiut că şi Stradivari, Guarnieri şi Amati au făcut instrumente şi din alte specii, cum ar fi salcia, plopul. Noi am pus în analiză şi carpenul, stejarul şi frasinul. Am făcut vioară cu spate chiar din abanos sau din lemn de tisă, care e foarte rar. Dorim să vedem cât de mult influenţează lemnul şi natura lemnului şi cât de mult influenţează cutia de rezonanţă care e la dimensiunile care au fost analizate de Stradivari, Guarnieri şi Amati, cât de mult influenţează aceeaşi dimensiune a cutiei volumul şi alte detalii constructive, la diferite esenţă de lemn. Cercetarea continuă încă un an şi se va finaliza printr-o lucrare vastă”, a subliniat Vasile Gliga.

În cadrul proiectului, a arătat acesta, există şi o parte artistică în sensul că doi instrumentişti de la Filarmonica din Braşov şi cunoscutul violonist Alexandru Tomescu, care are o vioară Stradivarius în folosinţă, ascultă fiecare instrument pe acelaşi fragment din aceeaşi melodie, pe toate viorile.

„Prin aceasta se doreşte ca toate cele 100 de viori analizate să aibă o comparaţie auditivă, cum simte un solist o vioară. Colectivul e destul de mare, sunt foarte mulţi studenţi în industria a lemnului sau la facultate de mecanică, doctoranzi, profesori universitari. Studiul se va finaliza şi într-o carte care va cuprinde absolut tot ce se analizează în domeniu viorilor. Aşa un studiu amplu cum am făcut noi, începând de la părţi – am studiat structura lemnului din care se face instrument, lemnul maestru şi lemnul de serie – aşa un studiu complet nu cred că a făcut nimeni. Însă colectivul de cercetare a analizat şi alte o serie de studii făcute de alte ţări Japonia, America, chiar şi Franţa”, a mai precizat Vasile Gliga.

Violonistul Alexandru Tomescu a precizat că participă activ la proiectul desfăşurat de Universitatea „Transilvania” din Braşov şi că i s-a părut extrem de interesant, mai ales că nu cunoaşte să mai existe vreun astfel de studiu.

„Mi s-a părut foarte interesant pentru că nu am cunoştinţă să mai fi fost făcut până acum un astfel de studiu ştiinţific de o asemenea amploare. Eu zic că este o idee foarte bună că l-a implicat pe domnul Gliga de la Reghin, care are posibilitatea de a experimenta cu toate materialele, grosimile, tipurile de lac. Poate să jongleze cu toate aceste variabile care intră în construcţia unei viori şi rezultatele sunt spectaculoase. Am văzut nişte hârtii intermediare, cred că foarte mulţi lutieri şi evident întreaga comunitate internaţională de constructori de viori ar fi foarte, foarte interesată de rezultatele acestui studiu. Eu, ca violonist, sunt implicat în partea aceasta de testare a viorilor. Bineînţeles că a fost pusă pe bancul de probe şi vioara Stradivarius, pentru că sunt, bineînţeles, foarte curios să văd cum se prezintă sunetul ei din punct de vedere ştiinţific. Proiectul continuă, am înţeles că la vară vor fi nişte conferinţe, nişte concerte şi mă bucur foarte mult să fiu implicat direct în ceea ce înseamnă căutarea modernă a dezlegării secretului lui Stradivarius”, a declarat presei Alexandru Tomescu.

Violonistul a precizat că a avut surpriza să constate că anumite viori testate erau construite din esenţe de lemn care nu sunt folosite în mod curent, fapt ce ar putea deschide direcţii noi pentru constructorii acestor instrumente.

„Eu cred că e un studiu foarte, foarte interesant care va suscita interes nu doar din partea specialiştilor, a violoniştilor sau constructorilor de viori, ci şi din partea publicului larg. Pentru că oricine nu ştie ce înseamnă o vioară, ce emoţie poate trezi în sufletul său şi să vezi aşa un pic o radiografie, o intrare în intimitatea procesului acesta de naştere al sunetului, este pur şi simplu fascinant. Mulţi specialişti vizitează România în căutare de lemn de rezonanţă, pentru că România chiar dispune de un lemn de o calitate excepţională şi multe dintre instrumentele construite în străinătate au la bază materia primă provenită din pădurile noastre. Cu siguranţă vor fi foarte curioşi să afle ce lucruri noi s-au descoperit în acest domeniu”, a conchis Alexandru Tomescu.

Proiectul „Modele inovative de viori comparabile acustic şi estetic cu viorile de patrimoniu – MINOVIS” are ca scop demonstrarea calităţii acustice, estetice şi tehnologice a viorilor cu parametrii geometrici şi structurali modificaţi, considerate modele inovative, prin creşterea interacţiunii şi a sinergiei dintre diferite discipline.

Site-ul proiectului MINOVIS precizează că modelul demonstrativ al proiectului este un produs inovativ care constă în modificarea grosimii plăcilor de faţă şi spate ale viorilor în corelaţie cu caracteristicile structurale ale lemnului aducând în plus, faţă de modelele actuale, modularea tonalităţii viorilor la un nivel de performanţă similar viorilor de patrimoniu.

(www.agerpres.ro)