Prioritățile noului premier al Israelului

5 iulie 2022

Noul premier israelian Yair Lapid a pledat pentru un stat Israel liberal să pună capăt extremismului, polarizării şi discursului urii, în primul său discurs ca şef al guvernului a cărei conducere a preluat-o săptămâna trecută. Lapid a subliniat că cetăţenii trebuie să acţioneze pentru a promova „un Israel evreiesc, democratic, liber, puternic, avansat şi prosper” şi a făcut apel la căutarea păcii cu palestinienii şi cu restul regiunii.

„Credem că, atât timp cât nevoile de securitate ale Israelului sunt satisfăcute”, aceasta „este o ţară care caută pacea” şi „întinde mâna tuturor popoarelor din Orientul Mijlociu, inclusiv palestinienilor”, a remarcat Lapid, care i-a succedat în această săptămână în fruntea guvernului lui Naftali Bennett şi care va deţine interimar funcţia până la formarea unui nou executiv, după alegerile din noiembrie.

Lapid a deplâns „nivelurile ridicate de ură şi anxietate din cadrul societăţii israeliene”, precum şi „polarizarea” care „este mai ameninţătoare ca oricând” şi la care consideră că trebuie găsită o soluţie.

„Răspunsul este politic. În Israel, extremismul nu ajunge de pe stradă în politică. Este invers. Curge ca lava din politică spre stradă”, a susţinut Lapid, care l-a criticat voalat pe fostul premier Benjamin Netanyahu şi a acuzat „sfera politică” a ţării care „a devenit tot mai extremă, violentă şi dură, trăgând după ea societatea israeliană”.

„Trebuie să punem capăt” acestei derive, „acesta este ţelul nostru”, a concluzionat el, într-o conferinţă de presă în care s-a mai referit şi la Iran, cel mai mare duşman al Israelului.

„Vom face tot ceea ce este nevoie pentru a evita ca Iranul să obţină capacităţi nucleare sau să se întărească la frontierele noastre”, a promis el. Marja de manevră a lui Lapid va fi relativ redusă, dat fiind că exercită puterea de manieră interimară în perspectiva scrutinului din 1 noiembrie, al cincilea care va avea loc în Israel în mai puţin de patru ani. Israelul se află într-o criză politică profundă din 2019.

EFE