Share

Home / Cultură / Arheologii, pe urmele tainei unui sigiliu medieval de secol XIV, descoperit în Cetatea Medievală

Arheologii, pe urmele tainei unui sigiliu medieval de secol XIV, descoperit în Cetatea Medievală

Arheologii Muzeului Judeţean Mureş încearcă să afle taina unui sigiliu medieval aparţinând Ordinului Franciscan, descoperit într-o groapă de gunoi în timpul săpăturilor din Cetatea Târgu Mureş, care s-a dovedit a fi una dintre puţinele piese intacte păstrate în România din secolul al XIV-lea.
Datorită unicităţii sale şi a modului în care s-a păstrat, sigiliul medieval descoperit la Târgu Mureş a fost inclus în expoziţia ‘Comorile României în China’, organizată anul trecut sub patronajul Muzeului Naţional de Istorie al României.
‘Este o piesă inedită, în România sunt foarte puţine sigilii care să fie datate la sfârşitul secolului al XIV-lea. Era unul la Baia Mare, sigiliul oraşului, care a dispărut şi nu mai există, dar sunt foarte puţine sigilii păstrate. Avem ştampila produsă de aceste sigilii, dar nu avem sigiliul propriu zis. Acesta s-a găsit în 2010, în urma săpăturilor arheologice din Cetatea Târgu Mureş, într-o fostă groapă de gunoi. Nu ştim în ce condiţii a ajuns acolo. Pe sigiliu se poate identifica figura Sfintei Elisabeta, care ţine un peşte. Deci este un atribut al Sf. Eisabeta şi pe baza acestuia am recunoscut personajul. După inscripţia sigiliului am putut identifica de unde vine. Este sigiliul gardianului mănăstirii franciscane din Gyor, din Ungaria de Vest. Trebuie ştiut că mănăstirile franciscane sau dominicane aveau anual sau din doi în doi ani câte un control, cum face la noi Curtea de Conturi. Era trimis un coleg de la o mănăstire cât mai îndepărtată, care să poate avea un raport cât mai realist despre funcţionarea mănăstirilor dintr-o regiune, iar după control se întorcea şi făcea un raport către conducătorul Ordinului Franciscan din Regatul Maghiar’, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan.

112
Despre cum s-a pierdut această ştampilă şi cum a ajuns în groapa de gunoi de la Târgu Mureş, nu se ştie, mai ales că documentele atestă faptul că un gardian nu se despărţea de sigiliul său, iar atunci când acesta îşi pierdea viaţa, sigiliul era distrus pentru a nu se falsifica acte.
‘Este foarte ciudat că sigiliul a fost identificat într-o groapă de gunoi…medieval, probabil accidental a ajuns acolo sau poate că târgumureşenii nu au vrut să ajungă raportul… Nu ştim nimic despre persoana respectivă, vom încerca să o identificăm în conscripţiile Mănăstirii Franciscane din Gyor. Cunoaştem doar că numele acestui gardian începea cu litera E, posibil Egidiu, s-ar putea să avem lista gardienilor. Interesant este că dacă ar fi decedat la Târgu Mureş – ceea ce putea fi posibil în Evul Mediu – aceste sigilii s-ar fi distrus pentru a nu fi posibilă falsificarea. Sigiliul era o unealtă de autentificare a unei mănăstiri, iar de obicei un lider al unei mănăstiri, care de obicei emitea şi acte în anumite cazuri, era foarte probabil că dacă deceda, sigiliul său să fie distrus. În acest caz, spre bucuria noastră, această piesă s-a pierdut, noi am identificat-o, iar pe baza gravurii am stabilit că a fost fabricată undeva la sfârşitul secolului al XIV-lea. Foarte probabil provine dintr-un atelier din partea occidentală a Regatului Maghiar’, a spus Soos.
În Cetatea Târgu Mureş a funcţionat o Mănăstire Franciscană până în 1556 – era a patra mănăstire franciscană din Transilvania menţionată în documente încă din 1332 – iar arheologii au stabilit că sigiliul s-a pierdut la începutul secolului al XV-lea.
‘Groapa de gunoi nu a mai fost folosită după 1450, asta ştim din monedele ajunse la groapă, ultima fiind de la regele Vladislav I. Noi credem că după 1450 această groapă a fost închisă, era o groapă destul de mare, o pivniţă care a fost umplută cu gunoiul mănăstirii. Evident sigiliul putea să se piardă în prima jumătate a secolului al XV-lea. Deci avem un gunoi medieval bine datat … sperăm să găsim şi informaţii legate de gardian’, a subliniat Soos Zoltan.
Biserica din Cetatea Târgu Mureş a fost construită în secolul a XIV-lea de Ordinul Franciscan, fiind finalizată în totalitate abia în 1490. În timpul reformei protestante, populaţia oraşului a devenit în majoritate reformată, motiv pentru care a fost schimbat şi cultul bisericii.
„În cazul Târgu Mureşului putem zice că fondarea mănăstirii a fost premergătoare dezvoltării urbane, deoarece la începutul secolului 14 oraşul abia era un târg mai dezvoltat. Transilvania este enumerată printre cele opt provincii franciscane din regat în 1332, ca o provincie de sine stătătoare. (…) Conventul a fost menţionat pentru prima dată în 1332, fiind a patra mănăstire franciscană din Transilvania. Următoarea însemnare datează din 1400, când este menţionat liderul mănăstirii, Székely Antal, şi conţine prima informaţie referitoare la arhitectură, despre terminarea construcţiilor altarului bisericii”, a mai arătat directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos.

(Sursa: www.agerpres.ro)

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Seară de simțire românească la Reghin

Biserica „Înălțarea Domnului” din cadrul Protopopiatul Ortodox Reghin a găzduit duminică, 11 noiembrie manifestarea intitulată …

Share
Share