FOTO: Superlativele afacerilor mureșene. Topul Firmelor 2017

Cele mai performante companii din județul Mureș după rezultatele obținute în 2016 au fost premiate la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul unei gale elegante, prietenoase, organizate de echipa inimoasă și profesionistă a Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Mureș, la Hotelul Business. În Topul Firmelor județului Mureș, un catalog foarte bun, cu peste 200 de pagini publicitare, poate cel mai bun din țară, după cum remarca Vasile Pop, președintele CCI Mureș, s-au clasat pe locul I aproape 750 de companii, din cele peste 16.000 care sunt înregistrate în județ. A fost și un bun moment pentru manageri ca în afară de a-și ridica diplomele, iar unii și trofeele pentru excelență, să socializeze, dar și să își transmită problemele de care se lovesc în activitatea de zi cu zi.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Mureș, Vasile Pop, ne-a oferit, sintetic, bilanțul afacerilor mureșene în 2016 și a precizat care au fost indicatorii de care echipa din cameră a ținut cont la întocmirea Topului Firmelor 2017.
“În Topul Firmelor sunt 748 de firme care se află pe locul I. Dintr-un total de 16.321 de firme care au depus bilanțurile contabile la Finanțele Publice s-au analizat și ați ajuns premianți și vă felicităm. Dar situația, aș vrea să v-o descriu în felul următor. Din 16.321 de firme, activitate au doar 12.000 de firme, din cele 12.000 de firme, un număr de 3.000 de firme nu au profit, doar 9.000 de firme au măcar un leu profit. Și, dacă am merge și mai departe, cu o cifră de afaceri peste 1 milion de lei avem doar 2112 firme, deci nu stăm într-o excelentă veselie. Și totuși, în județul nostru ne aflăm peste media pe țară. Noi am respectat exact metodologia dată prin Legea 335 din 2007, Legea Camerelor de Comerț și Industrie, am avut la bază cei cinci indicatori – cifra de afaceri netă (50 %), rata profitului din exploatare (30 %), profitul din exploatare (10 %), eficiența utilizării resurselor umane (10 %) și eficiența capitalului investit. Subliniez acest lucru ca să nu mai dați curs la tot felul de fițuici, care vă situează pe locul I și vă vin în poștă. Singurul clasament real și legal este clasamentul întocmit de Camerele de Comerț prin lege”, a subliniat președintele Camerei de Comerț și Industrie Mureș, Vasile Pop.

În Topul Firmelor sunt 748 de firme care se află pe locul I. Dintr-un total de 16.321 de firme care au depus bilanțurile contabile la Finanțele Publice s-au analizat și ați ajuns premianți și vă felicităm. Dar situația, aș vrea să v-o descriu în felul următor.

Companiile mureșene fac în față însă și concurenței la nivel national, astfel că 128 de firme s-au clasat pe primele trei locuri în Topul Național al Firmelor, din care pe locul I se situează 49 de firme.
Printre firmele foarte mari, mari și mijlocii situate pe primul loc se numără: Delgaz Grid, Azomureș, Hochland România, Kastamonu, Dürkopp Adler, Hirschmann România, Matricon, Sandoz, Hora, Vitafoam România, Ruck Ventilatoare, Daw Bența, Euro Gas Systems, Plasmaterm, Multinvest.

Consiliul Județean Mureș, un partener

Din partea autorităților județene și locale, oamenilor de afaceri li s-a adresat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean (CJ) Mureș.
“Cred că ne-am adunat cu toții astăzi aici ca să vă recunoaștem meritele. Și cu această ocazie dați-mi voie să vă mulțumesc pentru activitatea pe care ați depus-o în acest an și în anii precedenți pentru a menține nivelul de trai la cel actual, pentru a menține economia și societatea, cred că dvs. v-ați adus cel mai mult aportul pentru a menține această stare. Într-adevăr vă sunt recunoscător pentru că sunteți pilonii acestei societăți și, într-adevăr, fără dvs. nu știu ce am face chiar și noi. Activitatea în companii, în societăți private, știm foarte bine că nu este ușoară și, credeți-mă, asta o spun acum ca președinte, dar și ca un fost antreprenor. Este foarte important să vă avem ca parteneri și vreau să vă spun că în mine veți avea întotdeauna un partener și ceea ce depinde de mine, sigur o să încerc să vă ajut cu ceea ce îmi permite legea și funcția pe care o ocup”, a fost mesajul președintelui CJ Mureș.

Este foarte important să vă avem ca parteneri și vreau să vă spun că în mine veți avea întotdeauna un partener și ceea ce depinde de mine, sigur o să încerc să vă ajut

Péter Ferenc a subliniat că autoritatea județeană a încercat în ultimul an să sprijine antreprenorii.
“Noi, cei din administrația publică județeană și cea locală, trebuie să vă venim în sprijin. Și consider că cel mai important lucru este să încercăm să vă creăm condiții cât mai bune, pentru ca activitatea dvs. să fie cât mai ușoară și cât mai profitabilă. Prin condiții înțeleg, în primul rând, să aveți o infrastructură bună, pentru care noi în ultimul an, chiar dacă nu a fost un an ușor, am depus eforturi deosebite. Și poate ați văzut în mass-media că la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș se lucrează foarte intens, s-au depus foarte multe proiecte și pe programe europene și pe programe guvernamentale, din care sperăm că vom avea și reușite”, a punctat președintele.
Acesta a mai amintit de importanța promovării județului și susținerii turismului,
o ramură foarte importantă a economiei județului. “Am încercat să pornim promovarea acestui județ, participând la mai multe evenimente, târguri de turism, în Chișinău, Budapesta, București, și vom continua printr-o asociație de turism nou creată ca această participare la târguri de turism, evenimente, la care promovăm județul să aibă ca finalitate să aducem turiști din cât mai multe țări în județul nostru”, a încheiat Péter Ferenc.

Mureșul poate deveni județul județelor

Printre invitații de seamă ai Topului Firmelor s-a numărat Alteța Sa Prințul Dimitrie Sturdza. Într-un discurs emoționant, acesta și-a exprimat admirația pentru județul Mureș, pentru natura sa frumoasă, subliniind, de asemenea, că mai sunt multe lucruri de făcut.
“Mi-a făcut plăcere să îl aud pe domnul președinte al Consiliului Județean Mureș că a vorbit despre aeoport, aș mai vorbi și despre autostradă și despre transportul feroviar. Nu putem să rămânem o enclavă în România, fără autostrăzi, fără tren și fără aeroport. Când s-a închis aeroportul, a fost o lovitură pentru voi toți. Am văzut că autostrada se face, fiind moldovean, tare mi-ar plăcea ca județul Mureș să deschidă drumul și spre Moldova, să fie o autostradă și spre Moldova. Gândiți-vă bine că nu e un kilometru de autostradă în Moldova, și când vedeți camioanele care vin peste munți spre Ungaria ca să facă export, acest lucru doare la suflet”, a punctat Alteța Sa.
Prințul Dimitrie Sturdza crede în dezvoltarea județului Mureș și în viitorul său, arătând modelul elvețian de a crește împreună.

Dar cum am văzut că s-a dezvoltat județul Mureș în ultimii ani, eu cred că nu o să mai plece tinerii în Anglia, Germania, Austria, Spania, poate că o să rămână aici pentru a ajuta ca să facem din Mureș județul județelor din România și un exemplu pentru Europa

“Am întâlnit aici oameni extraordinari, antreprenori ca și în Elveția, care nu au grijă doar de buzunarul lor, ci și de sănătatea și bunăstarea muncitorilor care muncesc cu ei. În Elveția sunt oameni foarte bogați, dar s-au ridicat cu toții împreună, și cei care munceau au primit apartamente la prețuri bune, lefuri bune, cât s-a putut, și iată ceea ce a devenit. Elveția este o stâncă, nu are nicio resursă naturală în afară de apa care cade, dar au reușit prin chimie, producția de componente pentru industria auto, mecanică. Dar cum am văzut că s-a dezvoltat județul Mureș în ultimii ani, eu cred că nu o să mai plece tinerii în Anglia, Germania, Austria, Spania, poate că o să rămână aici pentru a ajuta ca să facem din Mureș județul județelor din România și un exemplu pentru Europa”, a conchis Prințul Sturdza.

Birocrația și forța de muncă, probleme ale antreprenorilor

Dr. Adriana Gomotârceanu, directorul general al Centrului Medical Topmed, a punctat, în discursul său, două dintre problemele pe care oamenii de afaceri le întâmpină în activitate: birocrația și lipsa forței de muncă.

“Cred că este important ca rezultatele marcante să fie marcate în fiecare județ, suntem angrenați într-o muncă din ce în ce mai obositoare, munca de zi cu zi, de uzură morală, cred că ne-ar face bine tuturor o reducere a birocrației și cred că suntem toți cei care suntem aici animați de a fi corecți, de a dezvolta ceea ce am reușit până acum și de a duce mai departe cu toții spre mai bine starea acestui județ”, și-a spus primul of managerul general al Topmed.
A doua problemă este retenția personalului.
“Suntem din ce în ce mai îngrijorați că avem probleme din ce în ce mai mari cu forța de muncă, din discuțiile pe care le am și cu alți administratori de firme, avem o problemă, ar trebui să facem ceva ca să ne reținem tinerii în țară și să îi motivăm pentru că numai așa cu forțe proaspete vom putea merge înainte”, consideră dr. Adriana Gomotârceanu.
În același ton s-au exprimat și următorii invitați, care au dat glas îngrijorărilor și problemelor pe care sectorul privat le întâmpină, venind la fel ca și antevorbitoarea lor cu soluții.

“Atunci când am primit această invitație de a spune câteva cuvinte, m-am gândit la subiect și eu cred că toți cei care suntem aici avem o obligație, o obligație de a asigura continuitatea, de a asigura viitorul, am făcut ceva, am ajuns la un nivel, dar valoarea e dacă vom reuși să menținem continuitatea, să dezvoltăm afacerea și să contribuim la dezvoltarea județului și a domeniului în care activăm.
În acest context, eu cred că sunt două elemente extrem de importante, unul este inovația, pentru că dezvoltare fără inovație nu se poate concepe, al doilea element este educația.
Pentru a nu pierde tineretul, pentru a nu pierde continuitatea, pentru a nu-i pierde pe specialiștii noștri, cred că educația are un rol crucial și trebuie să găsim modalitatea de a conlucra cu cei care sunt activi în educație. Aș propune Camerei de Comerț și conducerii județului de a organiza o discuție între specialiști și antreprenori ca să dezbatem anumite priorități în cercetare-dezvoltare specifice județului, zonei noastre și, totodată, anumite priorități în educație. Sunt două priorități foarte importante. Suntem printre primii care am semnat acord de colaborare pentru educație duală, pentru a uni mai bine industria cu educația”, a fost mesajul Dr. ing. Kolozsvari Zoltan, director general Plasmaterm SA.

Infrastructura, o altă problemă

Din experiență vă spun că sunt trei elemente care leagă forța de muncă de întreprinderea în care lucrează: banii, atmosfera de lucru și condițiile de muncă, și perspectiva

Johann Hermann, director general Dürkopp Adler și vicepreședinte al CCI Mureș, a arătat că și în județul Mureș se poate face performanță, dându-ne exemplul companiei pe care o conduce.
“În ultimii 7-8 ani am avut o creștere anuală între 10-24 %, am avut o dezvoltare radicală, am ajuns în topul întreprinderilor din cadrul concernului, respectiv în Europa. Avem tot timpul delegații care vin la noi să învețe, vin la noi să vadă, vin la noi să se dezvolte, vin la noi să “fure” rețeta succesului”, a subliniat acesta.
Nu a ocolit însă două probleme care pot reduce competitivitatea unei companii.
“Îi cunosc pe mulți dintre cei care sunt astăzi aici, sunt mulți care au pus umărul, abnegație, transpirație și imaginație la dezvoltare, în așa fel încât astăzi ne putem lăuda că județul nostru este unul dintre județele dezvoltate în România. Nu ne putem compara cu cei din Vest, având în vedere infrastructura pe care o resimțim cu toții ca fiind deficitară, transportul în primul rând, vorbeam adineauri de aeroport, de autostradă, este foarte, foarte importantă pentru antreprenori. Degeaba faci o marfă dacă nu poți să o vinzi, degeaba faci o marfă pe care nu poți să o transporți, nu poți să o aduci la termen la client acolo unde trebuie. Ca și toți cei de aici, și noi ne confruntăm cu lipsa forței de muncă și, în primul rând, cu lipsa forței de muncă calificate”, a sintetizat Johann Hermann.
Dacă pentru infrastructură, rezolvarea e în curtea Guvernului, în ceea ce privește forța de muncă, Dürkopp Adler a încercat să suplinească în cadrul companiei acest neajuns. “De opt ani, noi avem o școală profesională proprie, în care, în fiecare an avem între 18-22 de elevi pe care îi calificăm, care primesc diplome de calificare și pe care încercăm să îi fidelizăm. Dar la urmă rămânem cu 5-6. Dar nu disperăm, ci mergem mai departe. Din experiență vă spun că sunt trei elemente care leagă forța de muncă de întreprinderea în care lucrează: banii, atmosfera de lucru și condițiile de muncă, și perspectiva”, a explicat directorul general al Dürkopp Adler.
O altă soluție este dezvoltarea învățământului dual. “Este un model pe care ar trebui să îl urmăm cu toții, fiecare avem interes să ne dezvoltăm, fiecare avem interes să ne stabilizăm forța de muncă. Am luat legătura cu Inspectoratul Școlar Județean, am luat legătura, prin Camera de Comerț, cu celelalte asociații, organizații care o fac cu succes. Învățământul dual ne permite nouă să avem o forță de muncă calificată, iar localităților din jur să prospere”, consideră directorul general al Dürkopp Adler.

Nemulțumit de guvernanți

Cel mai dur discurs la adresa guvernanților l-a avut Nicolae Bâzgan, director general Hora SA Reghin.
“Am venit aici ca să expun câteva din simțămintele mele care cred că se regăsesc și în sufletul dvs., chiar dacă nu aveți curajul să le exprimați în public. (…) Mediul de afaceri în momentul de față trece prin mari încercări, în primul rând forța de muncă bine calificată și serioasă. Noi am avut o experiență destul de tristă cu o doamnă ministru care a desființat școlile profesionale, a desființat licee industriale și a transformat învățământul superior în învățământ de 3 ani. Toate acestea se regăsesc acum în greutățile pe care le avem în căutarea forței de muncă”, a punctat prima problemă Nicolae Bâzgan.
A doua a fost lipsa investițiilor publice. “Suma necesară dezvoltării, făcută de statul român, este sub limitele bunului simț, se preferă să se crească salariile la bugetari în mod neobișnuit și, mai ales, la bugetari se crește și numărul lor. Or, se știe clar că bugetarii nu fac plusvaloare, aceasta este iarăși o mare greșeală pe care o fac toate guvernele care s-au perindat pe la conducere”, a subliniat acesta.
Ultima nemulțumire la care s-a referit este instabilitatea legislativă.
“O altă mare greșeală este haosul legislativ, jucăm un fel de alba-neagră, azi este o lege, mâine nu mai este. O lege se completează peste noapte cu tot felul de instrucțiuni pe care nu le știm și, evident, le putem încălca.
Eu sper că cine a avut urechi să audă a auzit și sper că prin atitudinea noastră trebuie să ne impunem în fața guvernanților și trebuie să creăm un mediu de afaceri mult mai prietenos, mult mai productiv, ca să putem, într-adevăr, progresa”, a încheiat directorul general Hora SA Reghin.

O altă mare greșeală este haosul legislativ, jucăm un fel de alba-neagră, azi este o lege, mâine nu mai este. O lege se completează peste noapte cu tot felul de instrucțiuni pe care nu le știm și, evident, le putem încălca

 

Eximbank și colecția de povești de business

Ultimul invitat, de fapt invitată a serii care li s-a adresat oamenilor de afaceri a fost Mihaela Liț, director Agenția Mureș a EXIMBANK SA, care a ținut să îi mulțumească președintelui Camerei pentru invitație.
“Sunt onorată să fiu alături de dvs. în această seară și doresc să îi mulțumesc domnului Vasile Pop, președintele Camerei de Comerț și Industrie Mureș pentru invitația pe care ne-a lansat-o și în acest an. Reprezint aici Banca de Export-Import a României – EXIMBANK SA, care de-a lungul timpului a fost alături de antreprenorii români, contribuind la dezvoltarea și susținerea economiei românești”, a spus Mihaela Liț.

Directorul agenției a mai vorbit despre un proiect interesant al băncii. “EXIMBANK apreciază inteligența românească și vrea să o și celebreze, așa s-a născut colecția de povești românești de business de succes care include povești ale antreprenorilor români care au crezut într-un vis și dincolo de toate obstacolele au reușit să și-l împlinească, oameni cu viziune care au puterea să inoveze, să își crească afacerea și să își pună amprenta asupra comunității. Unii s-au poziționat pe o nișă de piață, alții se bat cot la cot cu companiile internaționale. Unele ne sunt clienți, alții – nu. Dar dincolo de cum au pornit și ceea ce fac, au un lucru în comun: România crește cu ei. România crește cu noi”, a fost mesajul reprezentantei Eximbank.
Ar mai fi de adăugat că EXIMBANK a lansat recent o procedură rapidă de creditare până în 2 milioane de lei, cu costuri foarte competitive.

Premianții afacerilor

Am ajuns apoi la momentul special al serii – premierea performerilor afacerilor din 2016 care se regăsesc în Topul Firmelor județului Mureș, întocmit de Camera de Comerț și Industrie Mureș.
“O fericire câștigată ușor nu poate dura mult timp”, spunea scriitorul Gabriel Garcia Marquez, cei prezenți în această seară la Gala Topul Firmelor știu cât de greu se câștigă fericirea performanței, profesionalismul, inteligența, dinamismul și, mai ales, perseverența fiind atuurile prin care ați atins succesul în afaceri. Societăților care au ajuns în acest an, pentru prima dată, la performanța de a intra în Topul Firmelor le urăm un călduros bun venit și le dorim să se bucure cât mai curând de o dublă premiere, obținând și un trofeu de excelență”, a fost discursul prin care Anca Redeș a deschis gala de premiere a celor mai bune companii și i-a anunțat pe cei trei domni care aveau să înmâneze diplomele și trofeele: Vasile Pop, președintele Camerei de Comerț Mureș, Johann Hermann și Radu Pescar, vicepreședinții Camerei de Comerț și Industrie Mureș.

Trofeul de excelență (n.a. pentru clasarea timp de 5 ani pe primul loc în top) a fost acordat, printre altele, companiilor Aages SA, Administrator Imobile și Piețe SRL, Aliat Auto, Bucin Mob, Aluniș SA, Anvico SA, Azomureș, Balneoclimaterica SA, Cefmur, Ceragrim, Citadin Prest, Cotraco, Contranscom Construcții SA, Cromatic Tipo, Daw Bența, Dafcochim, Delgaz Grid, Durkopp Adler, E.ON Energie, E.ON Service, Farel Impex SRL, Farmaceutica B&B, Fomco, Gedeon Richter Romania, Grand SA, Herlitz Romania, Hirschmann Romania, Hochland SA, Hora, Indlacto, Kastamonu, Kern Liebers Karpatia SCS, Instaservice, IRUM SA, Maviprod, Optica Optofarm, Primacom, Renania Trade, Rotecom, Oprea Avicom SRL, Nakita Prod, Muri Benz Oil, Las Prom, Ortoprofil, Pacovis, Palas Com, Ponderosa, Prestige 2000, Profitec, Romchim, Rotecom, Sabion, Sandoz, Sefar, Semtest BVN, Siceram, Silvana, Silvaur, SOCOT, Sumel Electromure;, Șurub Trade, Tiger Security, Topmed, Triplast, Vitafoam Romania, Voiajor, BS Guarding, Topmed și multor altele.
Felicitări organizatorilor, companiilor premiate și să ne vedem cu bine și cu afaceri mai prospere în 2018 atunci când Camera de Comerț și Industrie Mureș va celebra 25 de ani de când organizează Gala Topul Firmelor.

An dinamic și provocator pentru Grupul E.ON

Grupul E.ON a fost unul dintre premianții Topului Firmelor și în acest an.
„Putem spune că anul 2016 a fost unul dinamic şi provocator, în care am încercat şi – spunem noi – am reuşit, dovadă rezultatele obţinute, să fim mai aproape de clienţii noştri, anticipându-le nevoile şi venind cu o serie soluţii energetice, dar şi cu pachete inovative de servicii”, a sintetizat Marcela David, director Divizie Achiziţii Energie, E.ON Energie România.
„Felicităm iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş privind organizarea acestui eveniment care reuneşte reprezentaţii mediului de afaceri din judeţul Mureş. Pentru Delgaz Grid siguranţa clienţilor şi angajaţilor noştri a fost o prioritate în anul precedent în care ne-am focusat pe investiţiile în reţeaua de gaz şi electricitate şi pe campaniile de informare pe teme de siguranţă”, a declarat Dragoş Vişovan, director Acces Reţea, Delgaz Grid.

Hirschmann România, spre industry 4.0

Dorim să implementăm procese LEAN, să aplicăm îmbunătățirea continuă în ceea ce facem, să creștem nivelul de automatizare din cadrul companiei și vrem să facem pași mari spre industry 4.0,

Sebastian Cândea

 

Hirschmann România producea în 14 decembrie 2007 primul cablaj. După 10 ani, compania vizează o consolidare a business-ului.
“2017, până în prezent, a fost poate unul dintre cei mai buni ani din ultimii patru ani și jumătate ca și rezultate, iar din punct de vedere al productivității stăm foarte bine.
Provocările în următorii ani vizează creșterea eficienței în departamentul producție, dar și în restul departamentelor – suport și de management. Dorim să implementăm procese LEAN, să aplicăm îmbunătățirea continuă în ceea ce facem, să creștem nivelul de automatizare din cadrul companiei și vrem să facem pași mari spre industry 4.0. Automatizarea și industry 4.0 devin o necesitate în România cu toate creșterile de salarizare din ultima perioadă, iar acestea sunt soluția pentru a rămâne competitivi pe piața europeană”, a punctat Sebastian Cândea, manager general operațional Hirschmann România.
“Anul trecut am reușit să trecem de o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, am avut și o marjă de profit destul de bună. Pe lângă asta, noi ne bucurăm de colaborarea pe care o avem cu toți furnizorii locali, ne bucurăm că îi vedem și aici premiați de către Camera de Comerț, ne dorim foarte mult să stimulăm comerțul local și furnizorii locali. Ne mândrim că avem 1700 de angajați, cred că suntem cel mai mare angajator privat din Mureș, aducem oameni și de la 80 de km, facem pe lună peste 250.000 de km”, a completat Paul Ilea, manager general financiar.

Noi ne bucurăm de colaborarea pe care o avem cu toți furnizorii locali, ne bucurăm că îi vedem și aici premiați de către Camera de Comerț, ne dorim foarte mult să stimulăm comerțul local și furnizorii locali

Paul Ilea

 

Las Prom, parteneriat cu școlile

2017 a fost mai greu și pentru că pe piața pe care activăm au fost foarte puține licitații. Nu suntem o companie care să poată concura cu munca la negru

 

Las prom este un nume de referință în domeniul construcțiilor și instalațiilor, însă a resimțit problema forței de muncă în ultima perioadă.
“Anul 2016 a fost un an bun, anul 2017 nu a fost un an deosebit, a fost o perioadă de tranziție în care noi am încercat să ne descurcăm și să ne menținem linia, angajații. Cred că cea mai mare problemă este lipsa de oameni calificați, foarte mulți pleacă în străinătate, iar pe cei care rămân e foarte greu să îi păstrezi. Cei care știu meserie se pensionează încet-încet și nu ai cu ce să îi înlocuiești. Am încercat să instruim tineri, dar este extrem de greu.
Am încercat și parteneriate cu școlile de profil. Cred că cea mai bună soluție sunt școlile de meserii care au fost desființate și urmează a se reînființa, ni s-a propus să întrăm într-un parteneriat cu școlile.
Cred că statul ar trebui să găsească o formulă legislativă prin care să ne ajute pe noi, antreprenorii, dacă investim în niște elevi, în niște programe puse la punct de școlile respective, să avem nu satisfacția, ci certitudinea că investițiile noastre vor fi reprezentate în câmpul muncii ulterior de către oamenii în care ai investit.
2017 a fost mai greu și pentru că pe piața pe care activăm au fost foarte puține licitații. Nu suntem o companie care să poată concura cu munca la negru”, ne-a declarat Marinel Dan, administrator și manager Las prom SA Tîrgu Mureș.

Eldi Brutăria, în extindere

2017 e un an foarte bun pentru noi, ajungem la o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro, suntem pe creștere, am deschis patru magazine noi, urmează să mai deschidem un magazin la mijlocul lunii noiembrie

 

Eldi Brutăria a continuat extinderea și în 2017, compania mizând pe creștere și în 2018, cu 10-15 % a cifrei de afaceri.
“2017 e un an foarte bun pentru noi, ajungem la o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro, suntem pe creștere, am deschis patru magazine noi, urmează să mai deschidem un magazin la mijlocul lunii noiembrie, în Ungheni, astfel că vom ajunge la 53 de magazine”, ne-a spus Sándor Csongor, director general Eldi Brutăria.
Alte magazine vor fi dechise în 2018 în județele Mureș și Cluj.
Compania numără peste 400 de salariați.

Ani buni pentru grupul de firme Sumel 

Cred că avem un potențial foarte mare la nivel de țară de a ne dezvolta, dar dacă nu reușim să ținem pasul cu oameni pregătiți cred că va fi tot mai greu

Grupul de firme condus de Grigore Duma a avut în ultimii doi ani o evoluție bună, menținându-se pe primul loc în Topul Firmelor.
“2016-2017 pentru grupul de firme pe care îl conduc și, în special, pentru unitățile de producție au fost ani buni, ani în care am încercat să ne dezvoltăm, diversificând producția, cât și din punct de vedere tehnic. Din păcate, ne confruntăm cu o problemă tot mai mare a personalului, de pregătire superioară pe care îl găsim foarte, foarte greu. Mulți dintre angajați sunt la vârstă de pensionare, oameni de o foarte bună calitate și foarte bine pregătiți, pe care îi înlocuim foarte, foarte greu. Am încercat tot ce se poate la nivel local – învățământ dual, burse, dar cred că fără o implicare la obiect și mai puternică a autorităților locale nu se va face nimic în domeniul acesta, iar în câțiva ani ne vom confrunta cu o problemă foarte mare din acest punct de vedere.
Cred că avem un potențial foarte mare la nivel de țară de a ne dezvolta, dar dacă nu reușim să ținem pasul cu oameni pregătiți cred că va fi tot mai greu”, ne-a declarat Grigore Duma, manager general Sumel SA.

Top 10 exportatori

1. Kastamonu Romania SA
2. AZOMURES SA
3. CABLETEAM SRL
4. SEFAR SRL
5. ARTEMOB INTERNATIONAL SRL
6. ALPINA SHOE PRODUCTION SRL
7. CIE MATRICON SA
8. GEDEON RICHTER ROMANIA SA
9. CESIRO SA
10. SANDOZ SA

Diplome de onoare pentru femei manager:

Rodica Bândilă – VIVA COM SRL
Lucia Bucin – BUCIN MOB SRL
Lavinia Dana Chelărescu – GEDEON RICHTER ROMANIA SA
Manuela Degerat – JUSTICE SECURITY SERVICES SRL
Jenica Fărcaș – SILVANA SRL
Monica Gencsi – ROBEX SRL
Dr. Adriana Gomotârceanu – CENTRUL MEDICAL TOPMED SRL
Floare Govier – G&M INTERNATIONAL INSTALATII SRL
Maria Huprich – AUTODOMUS SRL
Elena Mailat – PRESTIGE 2000 SRL
Mirela Moscviciov – ANVICO SA
Violeta Oltean – MAVIPROD SRL
Claudia Pescar – GRAND SA
Ioana Pop – GHIOCELUL COM SRL
Ani Teglaș – ROTECOM SRL

Muzică de clasă

Buna dispoziție a fost asigurată de formația Classis, alcătuită din Apahidean Oxana – vioară, Gergely Balint – vioară, Botár András – violă și Kosa Krisztian – pian, artiști ai Filarmonicii Transilvania Cluj Napoca. Cu o activitate de peste zece ani au readus la modă atmosfera și eleganța muzicii de salon de altădată.
A mai încântat cu muzica sa Daniela Vlădescu – solistă a Teatrului Muzical din Braşov, solistă a Operei Române din Bucureşti și care este în prezent solistă a Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti și manager al Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” Constanța.

de Ligia VORO
Foto: Valentin COVACIU