Pasul decisiv în Europa

România şi Bulgaria vor semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană pe 25 aprilie, la Luxembourg, după ce ieri Parlamentul European a aprobat rezoluţiile referitoare la aderarea celor două ţări. Europarlamentarii au adoptat atât Raportul Moscovici pentru România, ce recomandă aderarea ţării noastre la UE în 2007, cât şi avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Raportul Moscovici a fost adoptat cu 569 voturi pentru, 59 împotrivă şi 41 de abţineri, în timp ce rezoluţia a fost aprobată cu 497 voturi pentru, 93 împotrivă şi 31 de abţineri. România a obţinut un scor mai slab decât Bulgaria, care a primit 522 de voturi pentru, 70 împotrivă şi 69 de abţineri. Cele doua ţări aveau nevoie de majoritatea calificată a parlamentarilor europeni – 367 de voturi pentru.
În ultima clipă, grupul conservator şi-a retras propunerea de amânare a votului, dupa ce a primit garanţii de la executivul Uniunii Europene că va fi consultat în privinţa pachetului financiar de care vor beneficia cele două ţări între 2007 şi 2013. Ecologiştii au cerut însă amânarea votului, dar propunerea a fost respinsă printr-un vot covârşitor în favoarea aderării României şi Bulgariei.
Dacă în cazul Bulgariei problema siguranţei centralei nucleare de la Kozlodui a fost principala problemă invocată, referitor la România s-a insistat îndeosebi pe necesitatea continuării eforturilor în domeniul reformei în justiţie şi în combaterea corupţiei. Raportorul Pierre Moscovici a declarat că Parlamentul European nu semnează un cec în alb pentru România şi Bulgaria, pentru că europarlamentarii vor fi pe deplin asociaţi la procesul de monitorizare a celor două ţări. În cazul în care România nu-şi va respecta toate măsurile importante de reformă asumate în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, va fi invocată clauza de amânare a aderării cu un an. Primul verdict va veni la sfârşitul anului, odată cu raportul de monitorizare al comisiei europene, iar Olli Rehn a promis Parlamentului European că va fi un judecător corect, dar sever.

Ioan BUTIURCÃ

S-a terminat cu joaca

Constituţia României va fi din nou modificată înainte de integrarea din 2006, pentru ca legea fundamentală să fie armonizată cu Constituţia Europeană. Parlamentarii partidelor aflate la putere au decis constituirea unei comisii care să lucreze la un nou proiect de Constituţie ce va fi prezentat populaţiei în 2006.
Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, a spus că ar trebui organizat un referendum privind integrarea României în Uniunea Europeană, pentru ca românii să decidă în cunoştinţă de cauză, cu privire la cedarea de suveranitate în favoarea forurilor europene.
Propunerea de revizuire a Constituţiei în două etape a fost relansată în cadrul coaliţiei de la guvernare de deputatul UDMR, Toro T Tibor. Radicalul maghiar a declarat că acest angajament, de modificare a legii a fost asumat de fostul premier Adrian Năstase, dar propunerea a fost acum îmbrăţişată de PNL şi PD. Actuala putere deschide astfel discuţia despre împărţirea României în regiuni, despre cedarea suveranităţii naţionale şi despre redefinirea competenţelor şi mărimii Camerelor Parlamentului. Toro T Tibor reia o mai veche cerinţă a UDMR, aceea de modificare a articolului 1 din Constituţie, respectiv sintagma “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil” deoarece România devine un stat integrat iar o parte a suveranităţii este cedată UE. Renunţarea la această sintagmă a fost pusă în discuţie de către UDMR şi înainte de modificarea Constituţiei, însă s-a dovedit un subiect prea sensibil.
Subiectul regionalizării ţării va putea fi repus în discuţie odată cu o nouă modificare a Constituţiei, pentru că tema este agreată atât de societatea civilă cât şi de unele formaţiuni politice. Cristian Pârvulescu a spus că regionalizarea se impune deoarece “UE este o uniune a regiunilor, iar judeţele sunt ineficiente”. Preşedintele APD a mai afirmat că problemele privind reforma Constituţiei nu au legătură directă cu UE, ci ţin mai degrabă de disfuncţionalitatea instituţiilor României, aşa cum sunt ele reglementate prin legea supremă. Pârvulescu a avansat ideea că, în cazul regionalizării, Senatul s-ar putea transforma într-o reprezentanţă a comunităţilor teritoriale. Opinia sa este îmbrăţişată şi de senatorul UDMR, Eckstein Kovacs Peter. În actuala variantă, Parlamentul României nu se regăseşte în legislaţia europeană.

Birou în Parlamentul European

Începând din luna septembrie, Parlamentul European va avea la Bucureşti un birou de informare iar Parlamentul României un birou de informare în sediul Parlamentului European de la Bruxelles. Deschiderea celor două reprezentanţe se face pe baza reciprocităţii, aşa cum au procedat toate ţările membre. Existenţa Biroului de Informare al Parlamentului European la Bucureşti are ca scop facilitarea comunicării la nivelul celor două foruri legislative şi se asigură o legătură directă între Parlamentul European şi guvernul român precum şi alte instituţii din subordinea sa, inclusiv administraţii locale, dar şi cu mediul de afaceri, mass-media, ONG-uri şi cetăţeni.
Fostul negociator şef, Vasile Puşcaş, recomandă autorităţilor de la Bucureşti să se concentreze pe recrutarea personalului pentru UE având în vedere că până acum nu s-a stabilit un sistem de selecţie pentru zecile de mii de posturi existente.
Johathan Scheele este reprezentantul Comisiei Europene în România şi are o bogată activitate în Executivul european. Acelaşi statut de funcţionar apolitic ar trebui să-l aibă şi reprezentantul Biroului Parlamentului European.
Cora MUNTEAN

Următorul pas este semnarea Tratatului de aderare pe 25 aprilie când vom deveni oficial ţară în curs de aderare. Analiza şi rezultatul votului de astăzi vine să recunoască munca serioasă şi sistematică depusă de Guvern în cele trei luni şi jumătate de la instalare. Raportul de ţară al lui Pierre Moscovici a fost votat cu 564 de voturi pentru şi aş vrea sa fac o comparaţie cu votul obţinut de România în 17 decembrie, când au fost 420 de voturi pentru ţara noastră.

primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu