Mă uitam zilele acestea la Seindfeld. Am scăpat putine episoade, desi sunt la al treilea val de vizionare. Majoritatea fazelor le stiu, dar continui să mă uit. Zâmbesc de multe ori, chiar râd. De ce? Pentru că multe lucruri din serial ni se întâmplă si nouă, în viata reală. Chiar dacă sunt aspecte nefavorabile, râdem. Ne place. De ce?
Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:
Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri
Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor
”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”
Clean-up. Curajul Mădălinei
Povestea lui Mircea
Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri
Citeste si:
Transilvania Business:
De asemenea, verificati
La mulți ani, Generala 6! De 40 de ani în slujba Educației
Distribuie În toamna anului 1982, undeva pe la mijlocul lunii septembrie, câteva zeci de prichindei …
