Eminescu şi Păunescu comemoraţi la Reghin

„Într-o lume relativă, Ce-a făcut şi-a desfăcut/, Eminescu-i remuşcarea, Dorului de absolute/ Dacă unu şi cu unu, Nu mai vor să facă doi / Eminescu este chipul, Infinitului din noi./ Fără el oricare lucru, şi-ar urma cărarea sa / Fără el chiar steaua noastră, Dintre stele ar cădea.”

Cu poezia “Dor de Eminescu” recitată de Sorina Bloj au început manifestările omagiale dedicate poetului naţional, vineri, 14 ianuarie. În faţa bisericii cu hramul “Înălţarea Domnului” din Reghin, lângă bustul realizat de artiştii Simion Moldovan şi Ion Vlasiu, reghinenii l-au sărbătorit pentru prima oară pe poetul Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naţionale. Au fost prezenţi viceprimarul municipiului Maria Precup, consilierii locali, directorii instituţiilor de cultură şi de şcoli. Evenimentul a continuat după-masă în incinta Casei de Cultură a Tineretului “George Enescu, cu un recital de poezii scrise de Eminescu, recitate de prichindeii de la grădinţa “Voinicel” condusă de directoarea Sorina Sav. Maniefestările au contiuat cu dezbaterea pe tema „Arc peste timp în cultura românească: Eminescu – Păunescu”, coordonată de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, Nicolae Băciuţ, care a fost impresionat de mulţimea de iubitori ai culturii, care au ţinut să participe la oamagierea celor doi-poeţi. ”Vin de la o manifestare poetică închinată marelui Eminescu de la Târgu- Mureş, dar numai aici am văzut ceea ce trebuia să-se întâmple în Ziua Culturii româneşti. Copiii de la grădinţa “Voinicel m-au impresionat, la fel şi doinele şi cântecele bătrâneşti interpretate de rapsozii-populari.“Ne aducem aminte de strămosi, învăţăm să-i cinstim şi să întelegem cuvântul „patria”. Privind în jur la România sfârşitului de mileniu ne dăm seama cât de contemporan este Eminescu. Geniul neînţeles şi neapreciat trăieşte şi astăzi în sărăcie, proletarul se zbate pentru bucata de pâine, mersul înainte este şovăielnic, valorile pleacă să-şi împlinească destinul în alte părţi“, a declarat Nicolae Baciuţ.

“Epistole către Păunescu”, lansate la Reghin

Manifestările au continuat cu un recital de poezie, şi muzică protagonişti fiind soliştii de muzică folk Angela Kiss şi Majai Gyozo. La eveniment au participat şi rapsozii populari, Rafila Moldovan, de la Idicel Pădure, Victoria Fodor-Demian de la Pietriş – Vale şi Maria Bucin Crişan de la Sînmihaiu de Pădure care şi-au citit poeziile pe scenă. Ştafeta a fost preluată de omul de cultură Lazăr Lădariu, urmat de Răzvan Duncan, care şi-a lansat la Reghin cartea intitulată “Epistole către Adrian Păunescu,” de poetaGabriella Costescu şi de oaspeţii Cenaclului literar „N.D. Cocea”, din Sighişoara. “Am dorit să facem şi o activitate prin care să-l omagiem pe poetul Adrian Păunescu, care a lăsat în Reghin urme adânci. Nu am reuşit până acum, şi ne-am gândit că, evocându-l pe Mihai Eminescu, putem organiza o dezbatere, intitulată “Arc peste timp în cultura românească: Eminescu-Păunescu”. Noi nu am fost contemporani cu Eminescu, şi nici nu dorim să spunem că Păunescu e de talia poetului naţional. Fiind contemporani cu Păunescu, considerăm că acest eveniment este o punte între cei doi poeţi”, a declarat Sorina Bloj.

Să nu ne uităm înaintaşii

Evenimentul s-a dorit a fi unul inedit, prin care cei prezenţi au putut desluşi tainele muzicii şi ale poeziei, sub oblăduirea poetului naţional Mihai Eminescu şi a lui Adrian Păunescu. De asemenea, a fost ţinută o slujbă de pomenire a celor doi poeţi, dar şi a altor personalităţi culturale mureşene, trecute în eternitate. “Adrian Păunescu a promovat acest tip de spectacol, de cenaclu, şi aşa ne-am gândit să-l organizăm, prin care publicul să înţeleagă ce înseamnă un cenaclu şi ce oferă el. Va fi un spectacol experiment, de creaţie poetică şi muzicală fi organizată şi o slujbă de pomenire a personalităţilor culturale mureşene. Fiind creştini, tradiţia spune să nu ne uităm înaintaşii. La Reghin a început anul cultural cu o rugăciune, şi o slujbă religioasă de pomenire, realizată de preotul Dimitrie Gherman, atât pentru personalităţile culturale precum şi pentru cei care au lucrat în cadrul instituţiilor reghinene de cultură”, a precizat Sorina Bloj.