Plachetă omagială conferită lui Cornel Moraru

Cu ocazia aniversării a 162 de ani de la naşterea poetului naţional, criticul şi istoricul literar prof. univ. Dr. Cornel Moraru a fost distins cu placheta omagială „Mihai Eminescu”şi diploma de excelenţă,  pentru întreaga activitate literară, precum şi pentru receptarea operei eminesciene. Despre opera eminesciană şi rolul acesteia în timpurile prezente ne-a vorbit profesorul Cornel Morar.
Reporter: Ce reprezintă pentru dumneavoastră acestă distincţie?
Cornel Moraru: Este o onoare pentru mine această distincţie, orice scriitor se simte onorat atunci când este apreciat într-un asemenea context, aniversarea lui Mihai Eminescu, mai ales că această distincţie chiar poartă numele marelui poet.
Poate nu e întâmplător, eu am mai primit o distincţie Eminescu, prima mea distincţie importantă a fost un premiu pentru critică literară oferit la Botoşani, în 1990, la Festivalul Naţional Mihai Eminescu care funcţionează şi astăzi. Luni, 15 ianuarie au fost acordate premiile pentru acest an, şi premiul pentru poezie la câştigat o târgumureşeancă, Crista Bilciu, studenta noastră care a terminat la Petru Maior şi la Universitatea de Arte din Târgu Mureş, un produs sută la sută al mediilor culturale din Târgu Mureş. Într-un fel sau altul, suntem legaţi de Eminescu şi  pentru mine este o mare onoare să primesc această plachetă, având în vedere ce înseamnă Eminescu pentru cultura şi limba română. Eminescu  a conferit adevărata identitate a limbii române şi cred că prin acest lucru şi adevărata identitate a culturii române.
Rep.: Cât a contat opera lui Eminescu în construcţia dumneavoastră?
C.M.: Foarte mult. Eu fac parte dintr-o generaţie care l-a descoperit treptat pe Eminescu, pe adevăratul Eminescu. În anii ‘50, când am făcut primele clase primare şi apoi gimnaziale, la şcoală se studia foarte puţin Eminescu. Numai anumite poezii, fragmente de poezii care aveau o tentă mai socială. Aşa erau timpurile, treptat însă atmosfera s-a destins şi Eminescu a început să fie publicat întegral, şi în orice programă şcolară exista Eminescu. Întâmplarea a făcut că făcând filologia am devenit un cititor, un cunoscător profesionist al operei eminesciene care este una imensă. Între timp, chiar toată opera poetului a fost editată, când eram în studenţie, doar o parte din opera sa fusese editată.
Rep.: Pe lângă poezie, Eminescu a aprofundat şi activitatea gazetărească.
C.M.: În 1990 a apărut un volum cenzurat, un volum despre activitatea gazetărească a lui Eminescu,  despre presa politică, el fiind poate unul din cei mai mari ziarişti români care a făcut o presă axată pe marile idei ale naţiunii române, nu doar ale culturii române. Înteresant este faptul că în perioada comunistă, el nu a putut fi publicat integral. Chiar volumul cu activitatea lui gazetărească  apărut la Academia Română, nu a putut fi editat decât după 1989, fiindcă volumul era axat pe articole de presă axate mai ales pe problema Basarabiei şi Bucovinei, care erau două teme tabu în perioada comunistă.
Rep.: Cât este de actual Eminescu astăzi?
C.M.: Este important ca Eminescu să fie cunoscut. O spun cu toată sinceritatea, fără să exagerez. Eminescu este un poet vizibil, el poate fi citit deşi sensibilitatea literară s-a schimbat atât de mult, ideile literare s-au schimbat foarte mult, dar pe Eminescu îl simţim extrem de actual, cu atât mai mult în ce priveşte activitatea sa gazetărească. El este foarte actual, nu întâmplător în Basarabia şi Bucovina este venerat ca un zeu, mai mult decât un poet.
Rep.: Unde îşi găseşte locul Eminescu în construcţia noastră viitoare?
C.M.: Eminescu  va rămâne  în continuare reperul fundamental al limbii şi culturii româneşti.