„Bucuriile iernii” povestite prin pictură de Laczkó Aranka

Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș este gazda unei expoziții de pictură naivă a artistei Laczkó Nagy Aranka. Vernisajul a avut loc marți 6 noiembrie, de la ora 14.00. Despre Laczkó Nagy Aranka și lucrările acesteia au vorbit Ilarie Gh. Opriş, președinte al Asociației Artiștilor Plastici Mureș, Vasile Mureșan, artist plastic, și Angela Pop, șeful Secției de Etnografie și Artă Populară.

Laczkó Nagy Aranka s-a născut în 22 decembrie 1952 în localitatea Sângeorgiu de Pădure. Numele de fată Nagy. A absolvit Şcoala Profesională. A lucrat la IMATEX Târgu-Mureş, până în anul 1994. A urmat cursurile profesorului Bandi Dezsö, în perioada 1996–1999. Între anii 1994-2000 a fost pictor de mobilă rustic și, din anul 2000, este membră a Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş. Ilarie Gh. Opriş punctat în discursul său că Laczkó Nagy Aranka este un artist cunoscut la nivel național, fiind invitată să expună atât în țară cât și în străinătate.

Amintirea și nostalgia vieții de la sat

Ilarie Gh. Opriş ne-a spus că artista a pictat scenele rurale tradiționale „într-un mod deosebit, respectând în primul rând ceea ce și-a adus aminte din copilărie, pentru că ceea ce vedem pe aceste pânze sau pe acele cusături sunt, de fapt, amintirile ei din copilărie, un orășean, pentru că este orășeancă, crescută la Tîrgu Mureș, care a rămas cu amintirea și nostalgia vieții de la sat”.

Vasile Mureșan ne-a vorbit despre lucrările expuse. Practic a făcut un tur al sălii și a spus câteva cuvinte despre aproape fiecare lucrare sau serie de lucrări. Pe lângă picturi, marea majoritate a lucrărilor, sunt expuse și câteva tapiserii. „Știe să o facă cu mult har, indiferent dacă e pictură sau textilă”, a spus Vasile Mureșan despre felul în care lucrează Laczkó Nagy Aranka.

În picturile sale sunt surprinse o mulțime de evenimente din existența sătenilor, de exemplu: tăiatul porcului, mersul la colindat sau cu boboteaza. De asemenea, puteți vedea reproduse și întâmplări din imaginarul lumii rurale, fie că e vorba de evenimente biblice, legate de sărbătorile de iarnă, fie că e vorba de reprezentări ale unor superstiții.

Bucuria picturii naive

„Are o mulțime de scene splendide, joaca copiilor sau dincolo, la fel, pescuitu la copcă sau nunta aceea, absolute colosală. (…) povestea are cursul ei, uitați-vă numai cu atenție ce se întâmplă în prim plan, ce se întâmplă în planul trei și în planul patru. Însă ce îmi place mie la Laczkó Aranka este că, așa cum vă uitați la fața ei și o vedeți zâmbitoare și frumoasă și optimist, așa sunt și picturile ei și ne bucură. Este drept că si urâtul și frumosul sunt categorii estetice cu drepturi egale în artă, dar la arta naivă mai ales frumosul, mai ales amintirea”, ne-a spus Vasile Mureșan.

Laczkó Nagy Aranka ne-a spus că cea mai mare bucurie pentru dumneaei este să vadă că le plac și altora picturile ei și că se bucură văzându-le, „mai mare bucurie pentru mine nu există că nu numai eu mă bucur, că eu oricum mă bucur când pictez”. Apoi, a adăugat că pictând seria de lucrări expuse la Secția de Etnografie și Artă Populară s-a gândit că o face „ca să nu să nu uităm. Că în ziua de astăzi numai tot fugim și nu avem timp de nimic. Cumpărăm numai tot lucruri mari, atunci nu trebuiau lucruri mari, numai lucruri mici și ne bucuram unul la celălalt și aveam timp să ascultăm. Sper că picturile mele povestesc multe”.

Angela Pop, șeful Secției de Etnografie și Artă Populară, și-a exprimat dorința ca instituția pe care o conduce să achiziționeze câteva dintre picturile artistei. „Noi ne-am bucura ca o parte dintre aceste lucrări să le achiziționăm la muzeu”, a spus Angela Pop. „Noi suntem cei câștigați din această colaborare, muzeul și vizitatorii care vin la această expoziție, întotdeauna la sfârșit de an ne gândim la cei care reprezintă în imagini, în pictură, obiceiuri, tradiții, mai ales din zona noastră de cercetare”, a adăugat șeful secției.