Laureați din Năsăud, Gorj, Făgăraș, Gura Humorului și Valea Mureșului la Festivalul „Vasile Conțiu”

Oamenii din Rîciu și din satele învecinate s-au adunat în 20 iulie la tradiționalul Târg de Sfântul Ilie, un eveniment important pentru sătenii din zonă la care vine toată lumea de la copii la bunici. De câțiva ani, Târgu de Ilie are ca oaspete de gală Festivalul-Concurs Național de Folclor pentru Tineri Interpreți „In Memoriam Vasile Conțiu”. Anul acesta, festivalul organizat în memoria artistului Vasile Conțiu din Rîciu a ajuns la ediția a VI-a și, datorită organizatorilor, s-a desfășurat și pe scena sălii mari a Palatului Culturii din Târgu Mureș, fapt considerat o mândrie pentru cei din zona Câmpiei Transilvaniei. Ultima zi a Festivalului „Vasile Conțiu” s-a desfășurat acasă, la Râciu, în timpul Târgului de Sfântul Ilie, oferindu-le sătenilor un spectacolul folcloric cu care s-au obișnuit în ultimii ani.

Programul a început de la ora 9.00 cu un recital susținut de membrii Asociației Culturale „Flori de pe Mureș” și a continuat cu un spectacol de gală susținut de interpreți cunoscuți atât din zona Câmpiei Transilvaniei, dar și cu invitați din alte zone cum ar fi Maramureșul sau Gorjul.

Imediat după ora 11.00, pe scenă au urcat tinerii interpreți premiați ai ediției din acest an a Festivalului-Concurs „In Memoriam Vasile Conțiu”. Apoi, pe scenă au urcat ansambluri folclorice venite din localități de pe câmpie. După ce au cântat pe scena din Rîciu de la Târgu de Ilie, am stat puțin de vorbă cu laureații Festivalului-Concurs Național „Vasile Conțiu”.

Mădălina Mîrza, Marele Premiu al Festivalului „Vasile Conțiu”

„A fost o experiență foarte plăcută, pentru că sunt pentru prima dată la acest concurs și pentru prima dată în Mureș, deși sunt aici vecină din județul Bistrița Năsăud. A fost o experiență deosebit de frumoasă cu atât mai mult cu cât sunt câștigătoarea trofeului. Am cunoscut oameni frumoși, muzicanți și muzicieni, oameni profesioniști de mare valoare și de mare omenie”, mi-a spus Mădălina Ancuța Mîrza, din Retea, județul Bistrița Năsăud, 23 de ani, câtigătoarea Marelui Premiu.

„Costumul este din zona Runcu Salvei, la fel, și cântecele pe care le-am interpretat sunt tot din acea zonă. De exemplu, balada pe care am interpretat-o se numește Balada lui Bojodă Haiducu și acest Bojodă Haiducu a fost un haiduc tot de acolo din Runcu Salvei care ajuta oamenii săraci. A doua piesă pe care am interpretat-o este din repertoriul Valeriei Peter Predescu.

„Eu am ales să port un costum de femeie măritată”

Pe costum sunt diferite motive florale și geometrice, sunt și de culoare maro. Și acesta are culor predominant închise, deoarece era un costum de femeie măritată. Femeile tinere păstrau și purtau un costum deschis la culoare, cu roșu, verde sau galben. Eu am ales să port un costum de femeie măritată deoarece vin dintr-o zonă de interferență, chiar în capătul județului Bistrița cu trecere spre Cluj chiar pe graniță și cu Maramureșul. Gulerul este închis și mânecile la fel sunt încrețite în partea de jos.
Am început să merg la concursuri de la 16 ani, apoi de la 16 la 17 ani, având câteva dezamăgiri, nu am trecut de unele preselecții – într-adevăr nu eram destu de pregătită la vârsta aceea, și am renunțat. M-am apucat de evenimente private, nunți și așa mai departe, dar am revenit din nou spre ceea ce înseamnă autentic și muzică populară tradițională. Așa că, începând cu vârsta de 20 de ani am participat la concursuri și cred că acesta va fi și ultimul”, mi-a mai spus Mădălina.

Album de debut

Am terminat Facultea de Psihologie și Științe ale Educației la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj și anul acesta cred că mă voi înscrie la master în alt domeniu, poate chiar ceva legat de muzică. În prezent lucrez la primul meu album și sperăm să-l auzim cât mai repede, chiar și aici la voi la Mureș”, a adăugat câtigătoarea Festivalului „Vasile Conțiu”.

Mihaela Daju, Premiul I

„Concursul a fost extraordinar de frumos, dar totoodată și greu. Concurenți au fost buni și concurența foarte mare. Cânt de la o vârstă destul de fragedă, de la 6-7 anișori, cred că acesta este un dar pe care mi l-a dat Dumnezeu și îl valorific cât pot de mult. În perioada ciclului gimnazial nu am avansat foarte mult, dar din clasa a IX-a m-am înscris la Școala Populară de Artă din Târgu Jiu. Anul acesta vreau să dau la Conservator în București. Piesele din concurs sunt din repertoriul îndrăgitului interpret de muzică populară Ion Drăgan care astăzi a fost aici alături de noi la Gala Laureaților și a făcut parte și din juriu”, mi-a spus Mihaela Daju, din Alimpești, județul Gorj, 22 de ani, câtigătoarea Premiului I.

Cristina Bugnar, Premiul al II-lea

„Pe o parte dintre colegi îi știu din alte festivaluri, pe ceilalți, care vin acum din urmă, sunt tineri foarte talentați și m-am bucurat foarte mult să-i cunosc acum în acest festival. Cât despre organizare, pentru organizatori nota 20 cu plus, pentru că s-au ocupat într-adevăr de noi, au fost foarte atenți și nu ne-a lipsit absolut nimic”, mi-a spus Cristina Bugnar, 24 ani, Valea Bârgaielor, Bistrița Năsăud, Premiul a II-lea. Cristina a ținut să le transită tinerilor interpreți că le recomandă „cu mare drag” să vină la Festivalul „Vasile Conțiu”.

Un costum mai special

„Cântecele pe care le-am interpretat sunt din repertoriul meu, pe care le-am cules de Valea Bârgăului. Costumul, după s-a putut observa, probabil am fost cea mai colorată, dintre toți ceilalți concurenți. Sunt dintr-o zonă de interferență și iau puțin și de la Toplița, puțin și din partea dinspre vatra Dornei, apoi puțin de la Maramureș. Și așa s-a format costumul de pe Valea Bârgăului cu acel roz foarte strident pe partea pânzăturilor, cu mărgelele foarte colorate de pe cămașă și coronița de flori pe care o purtau fetele cu două cosițe, foarte colorată și corinița. Am ieșit puțin în evidență, fiind altceva”, mi-a explicat Cristina Bugnar, cum se face că poartă un costum atât de colorat.

„Am mers în acele case din vârful muntelui”

Am întrebat-o cum a găsit cântecele. „O iei așa prin sat, unde știi că sunt oameni bătrâni. Oameni de la care ai mai putea să aduni câteva versuri, de acolo de la rădăcină, și să știi că nu găsești acei bătrâni lângă drumul principal, unde pot avea avea toate condițiile de la curent până la apă în casă, care „iese din perete” – așa cum spun bătrânii.
Am mers în acele case din vârful muntelui, unde oameniii încă mai trăiesc cu lampă în casă. Acolo, cu siguranță mai găsești folclorul vechi pentru că ei ascultă muzică la un radio. Un radio vechi cu baterii. Acolo mai găsești pentru că mintea lor nu a fost reactualizată cu cântecele care sunt acum”, mia- povestit.

Tinerii, bunicii și muzica populară

De ce le mai place unora dintre tineri muzica populară? „Fiindcă bunicii lor le-au insuflat acest lucru. Eu așa vreau să cred. O să fii surprins, dar majoritatea tinerilor care vin și cântă la festivaluri sunt tineri de la țară, în nici într-un caz nu de la oraș,și dacă sunt din oraș, cu siguranță bunicii lor care trăiesc la țară, trăiesc în acele condiții de pe vremuri și le-au insuflat pasiunea aceasta. Eu mă bucur foarte mult că mai vin încă tineri din urmă și că sunt festivaluri foarte frumoase și sunt oameni minunați la tot pasul. Întâlnești oameni noi, îți faci prieteni noi și sunt experiențe de neuitat”, a răspuns Cristina Bugnar.
Cristina Bugnar a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, secția canto clasic, iar în prezent este redactor muzical la Radio Someș.

Cătălina Rotaru, Premiul al II-lea

Cătălina Rotaru, din Gura Humorului, județul Suceava, are 19 ani și a obținut, de asemenea, Premiul al II-lea al Festivalului „Vasile Conțiu”. „Mi s-a părut un festival excepțional. Ținând cont că nu am mai fost în Târgu Mureș. Apreciez din suflet efortul organizatorilor. Când de la vârsta de 9 ani și am făcut canto la noi, la Gura Humorului, cu o profesoară care se numește Maria Macovei”, mi-a spus Cătălina.

„Credeam că nimic nu este mai frumos pe lume decât zona Bucovinei”

„De mică am simțit o atracție față de folclor, eram atrasă foarte mult de zona mea. Credeam că nimic nu este mai frumos pe lume decât zona Bucovinei. Mergând la mai multe festivaluri, am observat că toate zonele sunt frumoase. Bineînțeles că Bucovina rămâne acolo – cea mai frumoasă pentru mine.
Vreau să duc mai departe folclorul, vreau să nu-l las să moară. Am cântat Balada lui Ștefan cel Mare din repertoriul Sofiei Vicoveanca și Ciobănaș din Iaslovăț din repertoriul Margaretei Clipa. Balada lui Ștefan cel Mare este foarte grea, consider că nu mulți o pot cânta și am simțit că trebuie să cânt despre Ștefan cel Mare, despre Suceava”, mi-a mai spus.

Costum țesut de străbunică, opincuțe purtate de mamă și bondiță de la învățătoare

„Costumul meu este cusut de străbunica mea. Opincuțele au fost purtate și de mama mea de la vârsta de zece ani, când făcea dansuri populare la Gura Humorului. Bondița am primit-o de la învățătoarea mea care mi-a descoperit talentul și m-a pus pe acest drum.

Aici în Ardeal sunt zadiile, iar la noi îs cătrințele. Cătrința mea e din lână, țesută la război, iar modelele sunt cu fir metalic.

Studiez Etnologia la UBB din Cluj, acum sunt în anul al II-a, cânt, lucrez în continuare și cam peste doi ani îmi doresc să scot un album, până atunci îmi doresc să cânt în festivaluri”, mi-a povestit Cătălina Rotaru.

Cosmin Cotârlă, Premiul al III-lea, elev la Liceul de Artă din Târgu Mureș

„Concursul a fost foarte bun, concurența a fost foarte ridicată. Am cântat o melodie ritmată – Câte flori mândre-s în iarbă și o doină – Codrule cu vârfu-n nor. Am purtat un cosum de mire, de pe Valea Beicii, compus dintr-un colop, o cămașă din cânepă, cusută cu mărgele, niște ițari din lână, cizme, o curea la brâu, cusută tot cu mărgele, și un laibăr din postav”, mi-a spus Cosmin Cotârlă, din Beica de Jos, de pe Valea Mureșului, premiul al III-lea.

„Folclorul m-a atras de mic, de la vârsta de 7 ani, când am început să cânt pe scenă la Reghin la Casa de Cultură și la diferite spectacole mai mici. Prima dată, am început singur, apoi am luat ore de canto, timp de doi, iar acum sunt la Liceul de Artă din Târgu Mureș, voi trece în clasa a X-a, la profilul canto popular”, mi-a mai spus Cosmin.

Ștefan Ramba, Premiul a III-lea, a aflat de concurs de pe facebook

Tot Premiul al III-lea l-a obținut și tânărul interpret de 17 ani, Ștefan Ramba, din Făgăraș, județul Brașov, „Am aflat de pe facebook de acest concurs. Mi-a surâs ideea să vin la Târgu Mureș și acum plec plăcut impresionat de organizare, de orchestră, de locul în care s-a ținut, de tot. Chiar a fost un concurs care mi-a plăcut foarte-foarte mult și plec mai bogat și mulțumit că am putut aduce cântece din zona mea – Țara Făgărașului, mai puțin cunoscută”, mi-a spus Ștefan, care a cântat o doină din Rucărului și o învârtită, iar despre costumul purtat la festival mi-a spus că e din zona Drăgușului. „Se diferențiază de celelalte din zonă prin culorile de vii, roșu și violet. Am un pieptar din piele de oaie, frumos împodobit cu motive florale”.

„Un drum al normalității în muzica populară”

„Sunt elev la Școala Populară de Artă „Ilie Micu” din Sibiu, de doi ani, și întâlnirea cu domnul profesor Cosmin Verde m-a făcut să conștientizez ce este folclorul adevărat. El m-a ajutat să-mi dau seama de acest și m-a pus pe un drum al normalității în muzica populară care nu caută comercialul.

Iubesc folclorul, dar, în primul rând, mama mea a insistat foarte mult: „hai, cântă folclor!, hai, cântă folclor!”. Și atunci am zis că mă duc. Prima dată nu mi-a plăcut. Am făcut la Casa de Cultură din Făgăraș, după aceea m-am lăsat, apoi am început din nou, tot la Casa de Cultură, și a început să-mi placă. Apoi, m-am decis să merg la Sibiu, unde mi s-a arătat o nouă perspectivă asupra folclorului și, acum, pot să spun că m-am îndrăgostit de el și că trebuie să-l ducem mai departe și să-l păstrăm, pentru că face partea din identitatea noastră și avem nevoie să ne-o păstrăm așa cum e – neîntinată”, mi-a povestit Ștefan.

Majoritatea concurenților premiați au conturi pe Youtube sau pe Facebook unde puteți să-i vedeți și să le ascultați cântecele. De asemenea, în cadrul concursului au mai fost oferite o serie de mențiuni și premii speciale.