Vasile Lihăt, pagini din istoria prelucrării lemnului pe meleagurile Reghinului

Reghinul a cunoscut de-alungul timpului o dezvoltare economică grație resurselor existente în această zonă puse în valoare de oamenii locului. La loc de cinste, ca și resursă în dezvoltarea economică a orașului, a fost lemnul, materia primă pe care Reghinul și-a clădit dezvoltarea.  Istoria acestei resurse naturale a fost pusă în evidență de lucrarea intitulată „Lemnul și Uitilajele. Valorificarea masei lemnoase în zona Reghin. Oameni de Seamă” semnată de Vasile Lihăt, care a văzut recent lumina tiparului.

„Este necesară o astfel de lucrare pentru aducerea în memoria actualilor și viitorilor locuitori ai Reghinului și nu numai, că în partea de Nord Est a județului  Mureș dar, în principal, în municipiul Reghin, a existat o puternică industrie de exploatare, prelucrare a lemnului și de construcții de mașini specifice. Acestă industrie a contribuit , timp de o jumătate de secol, la dezvoltarea orașului Reghin, transformat dintr-un oraș meșteșugăresc într-un puternic municipiu industrializat”, afirmă autorul cărții.

Pagini de „istorie industrială”

Vasile Lihăt a fost martor ocular și participant direct , în cei 45 de ani de activitate (tehnician, responsabil cu invențiile și inovațiile la IPL Reghin 1959-1967, șef Serviciu Personal, Învățământ Salarizare IPL Reghin 1967-1990)  la ridicarea, dezvoltarea, decăderea  unor unități și secții de producție și refacerea unora pe noile baze ale economiei de piață. Lucrarea sa ilustrează pagini de „istorie industrială” care reprezintă  un segment din viața municipiului Reghin, cu referire directă  de la începuturile prelucrării lemnului până la orientarea economic industrial de după anul 1990. Documentele, fotografiile și textul lucrării constituie mărturii cu semnificație istorică, tehnologică și socială pentru domeniul industriei lemnului.

„Ideea de a publica această lucrare s-a născut din nevoia de a face cunoscute valorile umane ale Reghinului, care au contribuit la tezaurul de valori naționale și nu numai. Dată fiind evoluția evenimentelor ce au urmat anului 1990, respectiv desfințarea secțiilor și fabricilor, crearea unui atelier de arheologie industrială  nu a mai fost posibilă. În acest context, Reghinul are dreptul și meritul la înființarea unui muzeu al valorificării lemnului și a utilajelor aferente”, spune Vasile Lihăt.

Cel mai complet și complex profil de valorificare a lemnului

Prima parte a cărții prezintă începuturile exploatării lemnului din punct de vedere economic, trece apoi în revistă aspecte legate de plutăritul lemnului pe râul Gurghiu, precum și trecerea la transportul pe cale ferată al lemnului. La finalul capitolului, autorul aduce un elogiu celor care și-au pus munca în slujba activității I.F.E.T. Reghin, printre care ing. Iacob Dumitru Argint,  teh. Zsigmond Ludovic, ing. Gheorghe Varodi, ing. Dumitru Fărcaș și ing. Mitică Buzea.

Următorul capitol prezintă istoria celei ce a fost Intreprinderea de Prelucrarea Lemnului (I.P.L.) Reghin, sub diferitele ei denumiri,  precum și cei care care și-au dedicat munca în dezvoltarea acestei instituții etalon a prelucrării lemnului din Reghin: ing. Emil Moldovan, Eugen Tău, Varga Istvan, Kiss Adalbert, Diamantstein Maximilian,  dr. ec. Nicolae Petra, Mihai Hăbălău, Novischi Vladimir, Varga Laszlo, ing. Cristian Porumboiu, ing. Gheorghe Ilieș,  Zsigmond Alexandru, ing. Nicolae Bâzgan, Roman Boianciuc, ing. Kiss Petru, ing. Vasile Gliga, ing. Dănilă Bucin, ing. Lucia Bucin. La loc de cinste în cadrul capitolului sunt secțiile de producție, istoricul acestora, începând cu secția de cherestea, de lăzi, secția planoare, secția ambarcațiuni, secția mobilă, secția P.A.L., secția mecanică, secția ILEFOR Reghin. Ultimul capitol prezintă istoricul I.R.U.M. SA Reghin, precum și date despre cei care au condus destinele acestei unități, ing. Viener Ferdinand, Antal Ioan, ing. Gheorghe Câmpean, ing. Vasile Herța și ing. Mircea Oltean.

„În această lucrare se regăsesc o pleiadă de specialiști  care s-au remarcat prin rezultatele  lor  și ale colectivelor pe care le-au condus. Realizările lor au contribuit la modernizarea proceselor de producție, realizarea unor grupe de produse noi, care au dus la înființarea unor secții de producție, cum au fost : ambarcațiunile sportive și agrement, instrumentele muzicale cu coarde,  și arcuș, aparate de zbor, articole sportive, precum și prototipul primului elicopter românesc, primele locomotive cu aburi pe calea ferată forestieră, primele tractoare forestiere și instalații de transport pe cablu a buștenilor. A fost o comunitate de oameni și specialiști cu vârste diferite, cu un țel comun, acela de a ridica ștacheta realizărilor la cel mai înalt grad de performanță.  Reghinul a devenit locația cu cel mai complet și complex profil de valorificare a lemnului din țară, bucurându-se  de colaborarea cu constructori de utilaje și instalații specifice exploatării și prelucrării lemnului”, afirmă Vasile Lihăt.

O pagină memorabilă în istoria valorificării lemnului

Cartea semnată de Vasile Lihăt aduce în atenția cititorului pagini din istoaria industrializării Reghinului, precum și a celor care au pus umărul la dezvoltarea orașului prin munca care și-au desăvârșit-o în slujba comunității, una mai mult decât privilegiată cu această bogăție naturală care este lemnul.

„Celor care vor intra în posesia acestei lucrări , să o lectureze și să popularizeze evenimentele și realizările  oamenilor menționați în această carte, oameni care au scris o pagină memorabilă în istoria valorificării lemnului din zonă. Vă recomand să  lecturați un material în care oamenii și faptele lor  se împletesc și scriu istorie demnă de aceste locuri și care merită toată considerația dumneavoastră, alături de celelalte personalități ale municipiului Reghin, istorici, scriitori, medici”, a conchis autorul.

Alin ZAHARIE & Ștefan BRUMAR