Mi se pare mie ori uităm să visăm?

Nu despre asta sau și despre asta sau mai ales despre asta trebuia să fie anul ăsta?

Mare isterie, mare paranoia, mare gâlceavă și mare ură și mare frică. Astea au fost.

Parcă și atunci când visăm, ne e teamă să visăm aici. Parcă mai putem doar să visăm să plecăm.

De parcă cel mai bun lucru pe care îl putem face în țărișoara noastră, în localitățile în care trăim, e să ne gândim unde ne mutăm.

Dacă îi lăsăm pe alde Dragnea, Tăriceanu, Orban sau Kelemen (… continuăm cu oamenii de la nivel local) să viseze în locul nostru, nu se va întâmpla nimic altceva decât că vom trăi în viitorul imaginat de ei.

Dacă vreți să trăiți în viitorul pe care și-l imaginează Viorica pentru voi, nu trebuie să faceți nimic, ajunge să așteptați.

Și dacă altceva mai concret nu puteți face acum, vă invit să visați.

S-ar putea dovedi vital 🙂

Mersi fain!