Ziua Culturii Naționale la Reghin, de la Eminescu la redescoperirea Sarmizegetusei

Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin a marcat marți, 15 ianuarie, „Ziua Culturii Naționale” , prilej de sărbătoare pentru reghineni ,grație evenimentului organizat de Primăria și Consiliul Local Reghin, Biblioteca Municipală „Petru Maior” și Direcția pentru Cultură Mureș.

„Este ziua deplină a culturii naționale, ziua în care îl sărbătorim pe creator și  creația sa,  cel care și-a pus inteligența în slujba dezvoltării culturale a neamului nostru românesc. Este ziua în care vedea lumina zilei, la Botoșani, Mihai Eminescu, cel despre care George Călinescu scria atât de frumos: „literatura română s-a desfășurat sub auspiciile geniului său”. Într-adevăr, inițiativa este una minunată, lăudabilă și de apreciat, ca în această zi de 15 ianuarie , zi în care sărbătorim pe cel mai mare ctitor de cultură românească, poetul cel fără de egal, Mihai Eminescu, să fie dedicată Zilei Culturii Naționale a poporului român. Este un lucru lăudabil că tot în această zi, este Ziua Culturii Naționale și pentru frații noștri din Basarabia, Republica Moldova. Cred că Eminescu este,  cel puțin,  pe același piedestal cu Balzac, cu Tolstoi, Cervantes, Shakespeare și cu alți mari creatori de cultură universală. Eminescu este național și universal. Eminescu depășește granițele naționalului, este cel mai mare ctitor de cultură românească. Într-un relief cultural universal , este așezat pe un piedestal unde, cu mare greutate va putea ajunge de-alungul anilor alt ctitor de cultură”, a precizat Florin Bengean, director interimar al Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din Reghin.

Semnificația Ziilei Culturii Naționale a fost subliniată și de Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș.

„Mă bucur să fiu prezent la Reghin în această zi, nici n-aș fi putut fi în altă parte. Fac acest lucru de multă vreme, pentru că,  am convingerea intimă că Reghinul este un reper în cultura mureșeană. Este un reper din două perspective, o dată din perspectiva faptului de cultură  care este mânuit de instituțiile culturale din oraș, precum și din faptul că, aici la Reghin există un public de calitate, un public cald, care vibrează la faptul de cultură. Atunci e firesc să vrei să fi alături de cei care trăiesc cultural, autentic, să te alături de cei care locuiesc poetic lumea aceasta , așa cum spunea un mare poet german pe nume Hölderlin. Nu cred că exista o altă zi în care puteam cinsti cultura română. Noi ne tragem de la Râm, dar eu, ca și poet, spun că ne tragem de la Eminescu. Cultura română a căpătat un sens prin Eminescu, și atunci e firească o astfel de identitate, cultură națională și zi de naștere a lui Eminescu. Nimic nu este întâmplător , nimic nu este exagerat, și cred că nu ar fi fost nici o altă zi mai potrivită decât acesta, ca să marcăm Ziua Culturii Naționale”, a spus Nicolae Băciuț.

Redescoperirea măreției Sarmizegetusei

Momentul special al serii a fost prilejuit de lansarea cărții „Sarmizegetusa Regia. Redescoperirea cetăţii” semnată de Aurora Peţan.

„Sunt reghineancă,  plecată din Reghin de multă vreme, și acest moment onorant pentru mine este plin de atât de multă emoția care nu poate fi exprimată în cuvinte. Este reîntâlnirea cu marea mea familie a reghinenilor, pe care nu i-am văzut de multă vreme, în cel mai important moment din cultura română. Poveste pe care am scris-o în această carte este rodul celui de-al doilea doctorat al meu. Este, o spun mai mult cu tristețe decât cu laudă, prima carte publicată despre Sarmizegetusa Regia, în ciuda faptului că acest extraordinar loc este cercetat de două secole. Este un mister pentru mine, probabil și pentru cititori, să știm atât de puține despre capitala regală a dacilor. Poate că abia acum a venit momentul să începem să înțelegem câte ceva despre acest fabulos loc. Ce vedem astăzi este rezultatul  unui nefericit proiect de conservare și restaurare din 1980, când multe structuri au fost complet distruse, altele au fost modificate, falsificate, s-au turnat betoane, nu avem prea multă documentație cu privire la forma cât mai aproape de adevăr a acestui oraș”, a precizat Aurora Pețan, autoarea cărții ”Sarmizegetusa Regia. Redescoperirea cetăţii”.

De ce este important să ne întoarcem la daci ?

„Pentru că civilizația lor este originală și unică. Toate civilizațiile sunt unice și originale, fiecare, oricât de măruntă ar fi, vine cu o bucățică de contribuție la marea pictură  lumii. Pentru noi este importantă pentru că este cumva piatra de temelie a identității noastre. Avem nevoie de identitate, într-o vreme în care lucrurile se întâmplă atât de repede. Lumea aleargă cu o viteză fantastică, totul de uniformizează  în jurul nostru. Ne îmbrăcăm la fel, ne mobilăm casele la fel, conducem aceleași mașini, avem aceleași rețele de magazine cum sunt în toată Europa. Atunci intervine nevoia unei ancore, unei rădăcini, nevoia unei identități. Frumusețea acestei lumi constă în primul rând în diversitate, și e păcat să nu conservăm ceea ce ne definește înainte de toate. Lumea devine mai puțin frumoasă atunci când dispare o specie , atunci când este bombardat un monument, atunci când o bibliotecă este incendiată, atunci când pierdem o bucățică de cultură. Din acest motiv, țin să profit de această ocazie să vă îndemn să vizitați aceste mărturii ale civilizației dacice, să vă informați cât puteți, să vă întoarceți la acest reper, deoarece avem nevoie de aceste rădăcini pentru stabilitate pentru a ști cine suntem și de unde venim. Sarmizegetusa este o entitate vie. Locuind de zece ani în preajma ei, așa o percep,  ca pe ceva viu. Crește, evoluează, datorită nouă, intervențiilor noastre dar mai ales din cauza modului cum o percepem. Este mai mult decât un simplu ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este ”, a punctat Aurora Pețan.

Recital de suflet Victor Socaciu

Partea doua a serii a stat sub auspiciile muzicii, grație recitalului susținut de Victor Socaciu, de numele căruia se leagă demersul legislativ privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind  Ziua Culturii Naționale.

„Legat de această inițiativă, m-am consultat cu Academia Română. Era un lucru extrem de important, și nu puteam ocoli o instituție de o asemenea importanță. Am vorbit cu președintele Fundației Academiei Române, fost președinte în câteva mandate, academicianul Eugen Simion. Am avut de ales între două date pentru această zi națională a culturii române, cea de naștere și cea a morții poetului național Mihai Eminescu. Amândouă au intrat în discuție. În cele din urmă am căzut de acord, câștig de cauză având data nașterii, 15 ianuarie. Cam asta a fost istoria acestui moment, după care a urmat demersul parlamentar. Împreună cu un coleg de bancă din Parlament, domnul Vasile Gliga și cu alți colegi am realizat un lucru frumos. Cultura română avea nevoie de o asemenea sărbătoare. În această inițiativă stă scris, că în data de 15 ianuarie, administrațiile locale, cum se întâmplă în fiecare an la Reghin, sunt obligate să organizeze manifestări și să celebreze pe marii creatori de cultură ai neamului românesc”, a spus Victor Socaciu.