Share

Home / Cultură / Didactica. Fonetica experimentală

Didactica. Fonetica experimentală

Aspectele fonetice înrudite precum şi colaborarea dintre cercetători aduc multe beneficii. O astfel de colaborare a existat între laboratorul de fonetică experimentală din Franţa şi profesorul de la Universitatea Cluj, filologul Iosif Popovici.

Extinderea preocupărilor de fonetică experimentală, prin folosirea aparaturii special a însemnat în primul rând corectarea unor deficienţe de vorbire încă din primii ani de viaţă. Aceste aspecte s-au extins prin secţiile de logopedie.

Interferenţa între medicină şi pedagogie, multe exerciţii de pronunţare au avut efecte dorite (aş compara cu unele corecţii ale vederii) ceea ce se realiza cu mai bine de jumătate de secol prin grija mamelor (râu, răţuşcă, rămurică) se îndreaptă cu aparatele fonetice. Exerciţiile sunt repetate câte doi- trei ani şi ceea ce este foarte important constă în modul de organizare. O pronunţare formată greşit e mult mai grav de îndreptat.

Pe lângă aspectul esenţial urmărit prin aparatele fonetice funcţionale, cercetătorii lingvişti au studiat diferenţele fonetice ale limbii vorbiteîn diferite epoci (forme arhaice), sau în diferite regiuni ale ţării (regionalisme).

Având înregistrările efectuate pe teren, acestea erau comparate şi în felul acesta se desprindeau trăsăturile definitorii ale fiecărui dialect sau grai.

Alte exemple de forme fonetice înregistrate şi în Moldova sunt: luţernă (lucernă), hir (pir – iarbă care îşi ţese rădăcinile în pâmânt), năsâp (nisip), sacară (secară). Multe alte forme, folosind aparatele de înregistrare, în mai multe localităţi adăugând şi alte particularităţi au diferenţiat graiul moldovean de celelalte graiuri.

Nu ne vom ocupa de cuvinte cu răspândire regională, ci de rostiri regionale ale unor cuvinte având circulaţie mai extinsă( cuvinte din vorbirea populară): pă” pentru „pe”, „dă” în loc de „de“, ghine , “bini” pentru „bine”, „chept „pentru „piept”, „chiatră” pentru „piară”, „frunche” – în Banat „frunce”pentru „frunte”.

Formele fonetice sunt înregistrate şi apoi prin frecvenţa acestor rostiri cu ajutorul instumentelor şi al aparatelor fonetice, sunt formulate legi fonetice caracteristice graiurilor locale, din limba populară.

Deseori, aceste forme le întâlnim în operele literare devenind particularităţi ale artei scriitorilor.

Prof. Dr. Alexandru Toşa, soţul meu , folosind înregistrările fonetice cu aparatură specifică, a publicat în revistele de specialitate mai multe sudii de toponimie şi antroponimie. Aceste studii au apărut în volum, în anul 2009 la Editura Ardealul. Studiul Toponimia satului Păniconi (jud. Cluj) a fost cuprins în revista “Cercetări de lingvistică”.

Materialul toponimic este grupat în următoarele capitole: perimetrul satului: ex. D’alu Aşuli, Pă – după-garduri, În Grădini la Dineşti, Părăuu Sasului etc.

păşuni: La Sp’in, Pt’ctrile, li Hâdabir, suşes (sub şes) etc. Toponimele Câmpului (teren pentru tomnări – semănături de toamnă), (loc pentru nimaş- pentru păşunatul oilor), teren pentru pimăvari (semănături de primavară): D’alu Gâctăi etc. Am încercat să transcriu fonetic (aşa cum a înregistrat textul autorul având ca informatori de date toponimice pe Toşa Floarea, Dincă Mirona, Cadiş Ioan şi Vădan Ionaş). Ca aspecte fonetice observăm palatalizarea unor consoane (d’ semnifică ghe, v (disină ) dar şi di; dublarea lui u final; înlocuirea articolului hotărât lui cu forma li, atât în poziţie enclitică cât şi în poziţie proclitică.

Prof. Cornelia TOŞA

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

INTERVIU cu Cosmin Cotârlă, solist de muzică populară: „Am copilărit prin tradiții și obiceiuri”

Cosmin Cotârlă este unul dintre tinerii mureșenii care nu permit tradițiilor să moară. Elev al …

Share
Share