S.O.S. pentru salvarea bisericilor de lemn din Mureș!

Ședința Colegiului Prefectural al Judeţului Mureş de miercuri, 30 octombrie, a privit cu importanță deosebită acest moment dedicat bisericilor de lemn din județ.

Subiectul a fost prezentat de Băciuţ Nicolae, director al Direcţiei Judeţeană pentru Cultură Mureş, în prezența prefectului și a subprefectului județului Mureș.

„E nevoie de o strategie națională pentru bisericile din Transilvania, ultimii martori de existentă românească. Casele nu mai reprezintă specificitate de identitate. A rămas în sarcina bisericii să fie purtătoare de memorie, credință, istorie națională”, a afirmat Nicolae Băciuț, care a prezentat un raport despre starea bisericilor de lemn din județul Mureș.

54 de biserici de lemn, în Mureș

Nicolae Băciuț a precizat că pe teritoriul județului Mureș se află 54 de astfel de monumente istorice și a insistat pe nevoia de a spori atenția atât instituției de cultură responsabilă de patrimoniul național, cât și a proprietarilor acestor biserici de lemn, respectiv parohiile.

„Scoaterea din listă întâmpină probleme de ordin metodologic. Presupune documentare substanțială, pe care trebuie să o suporte parohiile. Ei sunt cei care au abandonat bisericile de lemn, devenind neîncăpătoare, neacoperitoare a nevoilor de cult. Acestea au rămas insuficient îngrijite”, a explicat Băciuț Nicolae.

Directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș a oferit apoi un exemplu trist, referindu-se la biserica de lemn din Mura Mare care s-a prăbușit în 1997.

”A fost făcut un proces verbal de constatare. Biserica de lemn din Sânmărghița a ars complet în 2015, biserică din secolul XVIII, din cauza îngrijitorului de cimitir. Pompierii nu au ajuns la timp, datorită locației greu accesibile”, a spus Nicolae Băciuț.

S.O.S. către Consiliile Locale

Totodată, directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș a susținut că în urma unei documentații temeinice, inventarierea, evaluarea și verificarea bisericilor de lemn le-ar oferi acestora șansa de a dăinui. Există posibilitate reconstrucției, „punerea lor în valoare în așa fel încât să se vadă tezaurul pe care-l dețin”, a spus Băciuț Nicolae. Există și astfel de exemple pozitive de reabilitare: Biserica de lemn din Săcalu de Pădure și Biserica de lemn din Lăpușna.

„Nu sunt onorate sumele pentru acoperi asemenea documentații. Sumele ar fi foarte mari. Pentru această acțiune de reabilitare s-ar folosi tot bugetul României pe un an”, a spus Nicolae Băciuț, legat de responsabilitatea preoților față de monumentele istorice.

În acest sens, a fost solicitată tuturor consiliilor locale din Mureș includerea bisericilor de lemn în lista monumentelor istorice, dar până la momentul întâlnirii au furnizat un răspuns concret doar două-trei dintre acestea. Ultima listă s-a făcut în 2015, iar următoarea va fi în 2020.

„Nu ne prea facem datoria față de monumente. Ne aducem aminte de ele doar când vrem să construim. Sunt foarte multe monumente în județul Mureș, aflate în paragină, simboluri legate de istoria României. Mureșul ocupă locul 4 din țară la monumente”, a conchis prefectul Mircea Dușa.

Text: Vlad TODEA

Foto: Eliodor MOLDOVAN