Share

Home / Comune / Sfârșitul anului pastoral sărbătorit la Chiher

Sfârșitul anului pastoral sărbătorit la Chiher

Proprietarii de oi, ciobanii și toți cei care trudesc la bunul mers al stânelor și-au dat întâlnire duminică seara, la Căminul Cultural din Chiheru de Jos, pentru a marca sfârșitul anului pastoral. Inițiativa acestei întâlniri aparține celor doi crescători de oi din comună, Dorin Mera din Chiheru de Jos, și Iacob Suciu din Urisiul de Jos, care încercă să păstreze tradiția care spune că de Sfântul Dumitru oierii se întâlnesc pentru a cinsti munca unui an întreg.

Primarul Eremia Pop, crescător înainte de toate

Printre meseni s-a numărat și Eremia Pop, primarul comunei Chiheru de Jos, prezent în calitate de crescător de oi, cunoscut fiind faptul că acesta deține un efectiv de animale împreună cu un nepot de-al său. „Proprietarii de oi, angajații lor, colegii și toți ciobanii au decis să cinstească această sărbătoare de Sfântul Dumitru, că marchează încheierea anului pastoral. Este cunoscut faptul că anul pastoral începe în primăvară, de Sfântul Gheorghe și se încheie în 26 octombrie, la Sfântul Dumitru. În antiteză cu deschiderea anului pastoral, când se adună oile, când se formează turmele, stânele, se pune la punct partea de administrare a pășunatului, a obținerii brânzei pentru tot anul, la Sfântul Dumitru se coboară turmele, se apropie de sat, se sparg turmele și se trimit către proprietari. Dat fiind faptul că sunt toamne lungi, nu toate animalele merg acasă, nu intră pe stabulație, la grajd, ci se fac ciopoare mici, turme mărunte care sunt constituite pe grade de rudenie a proprietarilor, pe compatibilități de zonă, partea de sus sau de jos a satului. Tradiția nu mai este păstrată în totalitate pentru că nu mai sunt datele cadru existente cu mulți ani în urmă. Cu toate acestea, în comuna noastră sunt vreo șapte, opt proprietari de oi cu un număr destul de mare de animale, de ordinul sutelor fiecare, care păstrează această tradiție de Sfântul Dumitru”, a declarat primarul Eremia Pop.

Bilanțul anului pastoral

Chiar dacă sărbătoarea e oarecum diferită față de vremurile trecute, se păstrează ideea de socializare, completată cu partea de discuții  profesionale. „La această sărbătoare oamenii își povestesc întâmplările și evoluția unui an întreg. Își transmit informații, ceea ce este foarte important, despre cum s-a încheiat anul, cum a mers cu plata către angajați, cum au plătit proprietarii de animale administratorul turmei, ce necazuri au avut cu ursul, cu lupul. Oamenii stau de vorbă și trag concluzii  prin prisma prezentărilor reciproce asupra anului pastoral care se încheie”, a spus Eremia Pop.

La o sărbătoare a oierilor, nu puteau lipsi bucatele specifice stânei, dar și cu alte bunătăți, având la bază carnea de oaie. „Pentru această sărbătoare organizatorii au pregătit preparate culinare cu specific păstoresc, începând de la feluritele preparate cu mămăligă și terminând cu balmoșul jîntuit și tocanele specifice stânei. Cei care s-au îngrijit de această sărbătoare au pregătit doar mâncare cu specific pastoral, de la urdă, brânză, caș, telemea, apoi tocana de miel de două feluri, și nu în ultimul rând crenvuști de oaie și mici de oaie cu porc”, a precizat primarul comunei Chiheru de Jos.

„Au ajuns să fie mai  mulți decât iepurii”

Pe lângă mâncare, băutură și nelipsita muzică, asigurată de către formația condusă de Maestrul Puiu Râmba, interesante au fost poveștile oierilor, pățaniile cu ursul, care a devenit un musafir tot mai des al turmelor de oi. „Se tot vorbește în ultima vreme de urși. În ce mă privește, nu am avut astfel de probleme. Ce pot spune este că și la noi umblă ursul destul încât să-ți faci griji pentru animale. Au ajuns să fie mai mulți decât iepurii. Noi crescătorii nu prea avem ce să facem, avem câini, oameni la stână noaptea, facem ce putem să ne putem apăra de ei. La acest moment de sărbătoare uităm de astfel de necazuri, ne adună și petrecem. Îi întâmpinăm pe oaspeți cu preparate din lapte și carne de oaie, cu produsele specifice oierilor. Am făcut cârnați, mici, chiar și virșli, caș, telemea. Nu lipsește muzica, fără ea nu merge carnea și nu curge băutura”, a declarat Dorin Mera, unul dintre organizatori.

Nostalgia ciobanilor  de altădată

La rândul său, Iacob Suciu, al doilea organizator al sărbătorii de la Chiher, spune că după un an pastoral întâlnirea între oieri este binevenită, doar așa cere tradiția, ca de Sfântul Dumitru să se întâlnească, să-și pună la punct treburile și să petreacă. „E timpul să ne mai și distrăm după atâta muncă. Zi și noapte suntem alături de animale, mereu cu frică de sălbăticiuni. Am un efectiv de 450 de oi, o turmă nu prea mare, condiționată și de posibilitățile care le am. Grijă de animale trebuie avută în permanență, nu trebuie să fie condiționată de perioada de producție. Ele trebuie să fie alimentate în permanență cum trebuie, în caz contrar mieii la primăvară vor fi mici. La această sărbătoare ai prilejul să vezi restul de oieri. Te întâlnești cu ei doar la un moment de sărbătoare cum e acesta, în rest trebuie să fii tot timpul lângă animale, nu le poți lăsa în ziua de azi doar cu ciobanii. Nu mai sunt cum erau pe vremuri, puteai să-i lași cu lunile doar pe ei la stână. Acum, nu mai ai încredere în ei, să-i lăs singuri cu animalele. La 14-16 ani, când eram la stână, aveam în custodie 470 de oi la un bătrân pe nume Gheorghe Maloș. Singur umblam cu oile. Acum nu merg nici cu 300 de oi, le trebuie oameni pentru treaba asta”, a precizat Iacob Suciu.

Savoarea cărnii de miel preparată la ceaun

Savoarea culinară a sărbătorii a fost tocana de miel, pregătită de Iacob Suciu din Urisiul de Jos. „Carnea este pusă în ceaun, neînvârtită, un rând de carne, un rând de legume și condimente, ceapă, ardei, sare, piper, boia. Am lăsat-o cam o oră jumate să se facă baițul, apa care se slobozește din carne. Am pus la bătaie doi miei pentru o porție de tocană, durata de preparare fiind de trei ore, la un ceaun de 60 de litri. La această sărbătoare sunt pe post de bucătar, dar ciobănia nu mi-e străină. Pe vremuri am fost și eu cioban, dădeam în strungă de la șase ani, meserie învățată de la părinți, moștenită acum și de băiatul meu cel mare, Iacobel care  deține și el câteva sute de animale. I-am tot spus să se lase de ea, că nu e rentabilă din cauza lipsei desfacerii, dar nu mă ascultă. Îi place, are dragoste față de creșterea animalelor și merge înainte. Tradiția acestei sărbători se păstrează foarte bine în special pe Valea Gurghiului. În data de 26 octombrie se adunau toți proprietarii de oi, fiecare își făcea inventarul cum se zice, de față cu ciobanii, cei care aveau grijă de animalele de la stână. Se plăteau apoi datoriile la care erau angajați, se plătea munca depusă, după care se se încingea o petrecere cu muzicanți și nelipsit horă a oilor”, a spus Iacob Suciu.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Târgu-Mureș: Accident cu victime încarcerate!

Pompierii mureșeni au intervenit marți, 12 noiembrie, în jurul orei 15.53, pentru asigurarea măsurilor PSI …

Share
Share