Home / Cultură / Rămas bun, Dumitru Vasi Șoimoșanu !

Rămas bun, Dumitru Vasi Șoimoșanu !

Scriitorul și jurnalistul Vasi Dumitru Șoimoșanu ( soțul distinsei artiste Natalia Gliga) a trecut la cele veșnice în cursul zilei de miercuri, 25 martie. „A fost un prieten, o sursă de înțelepciune și inspirație, unul din cei mai fideli cititori al cărților din biblioteca noastră. Drum lin spre stele, Maestre!”, au postat pe pagina de Facebook reprezentanții Bibliotecii Municipale ”Petru Maior” din Reghin.

Un din preocupările al regretatului Vasi Dumitru Șoimoșanu  a fost legată de istoria cimitirelor din România, reliefată în materialul „O istorie incredibilă a viilor despre morți. Cititorul de cruci”, apărut în data de 7 decembrie 2008 în paginile săptămânalul  Ziarul de Mureș.

Dumitru Vasi Șoimoșanu s-a născut pe meleaguri arădene, mai exact în localitatea Șoimoș din Lipova (jud. Arad), în anul în care a fost asasinat Nicolae Iorga (1940) și în ziua și luna în care s-a născut Veronica Micle, fiind cel mai mare copil al familiei Vasi. La 14 ani a fost bătut cu biciul de tatăl său pentru că a compus o poezie comunistă, un an mai târziu a fost dus la o unitate militară rusă pentru că se afla într-o zonă interzisă, creând suspiciunea că ar fi spion, apoi a fost plasat serviciului român de securitate care l-a bătut crunt. Speriat tânărul a fugit cu un tren marfar la Timișoara unde, neavând pe nimeni, a dormit într-un cimitir.

Totul se întâmpla în vara anului 1954. Dimineața s-a trezit lângă mormântul lui Emanoil Ungureanu, iar epitaful de pe mormântul acestuia i-a marcat toată copilăria. „Aici odihnește marele român Emanoil Ungureanu. Recunoștința unui neam care veghează la căpătâiul celui ce și-a închinat viața obștei românești”. La vârsta de 17 ani a părăsit temporar localitatea natală, stabilindu-se pentru o perioadă la Cluj, pentru studii, avându-i ca îndrumători în ale istoriei pe marii dascăli academicieni: Constantin Daicoviciu, David Prodan și Ștefan Pascu. În 1973 pleacă la Brașov, cu frumoasa sa soție Natalia Gliga, unde a depus o activitate publicistică remarcabilă.

După 35 de ani au părăsit Brașovul pentru orașul viorilor, Reghin. Pe soția sa, Natalia, a cunoscut-o prin celebrul cântăreț de muzică populară Benone Sinulescu. De-a lungul anilor i-a unit pasiunea comună pentru tot ceea ce ține de artă și de frumos. Natalia Gliga a fost timp de 30 de ani prim solista Orchestrei de muzică populară „Miorița” din Brașov și în același timp și compozitoare. A fost eleva regretatei Maria Tănase și mai târziu colegă cu Benone Sinulescu, Irina Loghin, Ileana Sărăroiu, generația de aur a folclorului romanesc.

O istorie a cimitirelor

După terminarea studiilor, istoricul a început cercetarea cimitirelor, temă neabordată de nimeni până atunci. „ Nu mai știu exact cum a început totul. Am vrut să fac ceva original, care nu se mai făcuse până atunci. Așa am început, să scriu o istorie a cimitirelor din toată țara”, povestește autorul. Documentarea pentru “Istoria cimitirelor din România” a durat zeci de ani, fiind prima lucrare de acest gen în care autorul nu citează pe nimeni, cercetările făcându-se la fața locului. Despre această lucrare considerată o premieră națională (și nu numai), un adevărat dicționar al monumentelor funerare ale oamenilor de seamă, chiar dacă nu a reușit să vadă lumina tiparului s-a vorbit și s-a scris mult. Manuscrisul a fost apreciat de 15 academicieni și de încă aproximativ 85 de personalități ale vieții culturale din țară, care l-au văzut și care și-au dat acordul publicării consi­derând-ul o lucrare cu totul originală, un studiu aparte. Autorul spune că a fost o ambiție foarte mare, dar a învățat de la profesori că în viață nu se poate obține nimic fără ambiție și eforturi. În timpul documentării a avut parte de multe întâmplări, unele neplăcute iar altele hazlii. La un moment dat, filosoful Constantin Noica a selectat 127 din cele câteva mii de epitafuri descoperite de Vasi Șoimoșanu și le-a comentat în stilul lui original dându-i titlul „Înțelepciunea românească în inscripții și epitafuri”.

Manuscrisul dispărut

În ianuarie 1982, manuscrisul istoricului a fost confiscat de comuniști. „ Totul a fost premeditat, a fost o șarlatanie, am fost chemat la Editura Enciclopedică, după ce am fost anunțat că mi se va publica cartea. Dar, de fapt, am fost mințit și maiorul Mihai Cofan mi-a confiscat cartea, fiindcă nu era pe placul regimului comunist. După 1989 am încercat să îmi recuperez manuscrisul, dar nu am reușit. Am depus memorii peste memorii, dar degeaba”, susține Șoimoșanu. Istoricul își amintește cu tristețe că, în urmă cu mai mulți ani, ministrul Culturii, pe atunci Răzvan Theodorescu, i-a promis că va interveni pentru găsirea lucrării, fapt pentru care a depus o solicitare în acest sens la Ministerul Culturii și Cultelor. „Mi-a spus că într-o lună de zile face tot posibilul să aflăm adevărul. Am făcut tot ce mi-a cerut, au trecut 6-7 ani de atunci și nici azi nu am primit răspuns de la ei, să vă fie rușine d-le academician”, spune, revoltat, Șoimoșanu. Asta în ciuda faptului că de-a lungul timpului, chiar și în comunism, a primit numeroase referințe critice de la personalități, pentru efortul depus în strângerea a câtorva mii de inscripții și epitafuri de pe monumentele funerare ale unor personalități și eroi din galeria culturii și istoriei naționale. „Ceea ce a realizat Dumitru Vasi Șoimoșanu este după cunoștințele mele unic în țara noastră și poate și în altele” scria academicianul Ștefan Pascu, în 1976, iar poetul Ion Alexandru nota, referindu-se la strădaniile acestuia, în revista Flacăra din iunie 1980, „Cineva, așadar a făcut această muncă înainte de a o face arheologii peste veacuri, când numai o fărâmă din ceea ce acuma există va mai rezista timpului, pentru că vai, multe din epitafuri sunt scris pe lemn sau piatră slabă, pentru că, vai, am pierdut astfel uriașă moștenire de-a lungul veacurilor, înscriindu-ne numele pe frunza codrului și creanga plopului. Și într-o zi au apărut cei care ne cer documente de vechime, nouă celor mai vechi de zile aici în Carpați”. Vasi Șoimoșanu spune că în România există în momentul de față peste 500 de monumente cenzurate din perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej și 27 de ci­mitire care ar trebui considerate muzee naționale, datorită valorii monumentelor funerare, a personalităților înmormântate. Istoricul declară că în multe cazuri comuniștii au tăiat cu dalta referirile la Dumnezeu și la familia regală, precum și alte cuvinte care nu conveneau sistemul. Pentru ca apoi, după Revoluție, simbolurile comuniste de pe morminte, ca secera și ciocanul sau steaua rusească, să fie înlocuite de cruci.

Mormântul lui Schroeder

Prin intermediul lui Dumitru Vasi – Șoimoșeanu a fost descoperit mormântul lui Fritz Schroeder, tatăl fostului cancelarului al Germaniei, Gerhard Schroeder, în urmă cu câțiva ani, în județul Cluj. Cele mai îngrijite cimitire din țară în opinia istoricului sunt cel săsesc din Cisnădie, Micul Panteon de la Lugoj, cele din Brașov și Arad, Cimitirul Belu și Cimitirul Evreiesc Filantropia din București.

Antologia umorului

Vasi Șoimoșanu, pe lângă activitatea de istoric, a reușit să publice până în prezent cinci volume de umor, dar a cules și a scris de-a lungul anilor o antologie de umor în manuscris, care cuprinde azi peste 55.000 de anecdote grupate tematic, în treizeci de volume, pentru care încă nu a găsit un sponsor. Nepunând la socoteală promisiunile deșarte ale unor politicieni, oameni de afaceri sau foști primari. ”Am atât de multe anecdote încât pot face câte un volum de umor, bilingv, prin tragere la sorți, pentru fiecare țară membră UE. Dar nu găsesc oameni care să investească în acest proiect, deși prin umor îi înveți pe toți românește, pentru că umorul stârnește curiozitate. Bine că nu trebuie să plătesc impozit pentru bancurile pe care le dețin că aș da faliment” declară, cu umor, Șoimoșan. (Autor: Robert MATEI)

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Cazuri noi de COVID-19 în Mureș

Până vineri, 3 iulie, în județul Mureș au fost confirmate 748 de cazuri (cu 3 …