140 de ani de la înființarea BNR, un secol de existență a agenției BNR din Târgu Mureș

Ideea creării unei bănci naţionale în România a fost formulată încă din 1861 de Ion C. Brătianu, care spunea în discursul său rostit în  Camera Deputaților în ziua de 10 ianuarie: ,,atâta timp cât nu vom avea o bancă naţională, nu vor dispare crizele financiare din ţară”.

Mesajul deputatului liberal a avut ecou l anivelul întregii clase politice românești. Astfel, în februarie 1861, prim-ministrul conservator Manolachi Costachi Epureanu, care deținea și portofoliul Finanțelor, a publicat în „Monitorul Oficial” un proiect de lege pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţie, cu un capital mixt (două treimi privat și o treime de stat). Votul de blam dat acestui guvern în Parlament a împiedicat supunerea la vot a proiectului de lege.  Devenit prim-ministru în 1876, Ion C. Brătianu a condus țara în timpul Războiului de Independență și apoi, la 27 februarie 1880, a depus în Parlament proiectul unei bănci naţionale care trebuia să ajute economia naţională mai mult decât oricare instituţie, având în vedere   ,,ce mult şi dureros se simte lipsa unui aşezământ financiar puternic şi serios, care să poată da ţării existenţa bănească în vremuri de nevoie”.

Adoptat de Parlament și publicat în „Monitorul Oficial” la 17 aprilie 1880, deci acum 140 de ani, proiectul a devenit Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, prin care se statorniceau normele de organizare a Băncii Naţionale a României, care urma să-şi înceapă activitatea la 1 iulie 1880. Acest moment  avea să fie caracterizat de Ştefan Zeletin ca ,,cel mai de seamă eveniment în dezvoltarea burgheziei române moderne, metropola capitalismului nostru bancar”.

Articolul 3 al legii de înființare prevedea ca Banca Națională să-și creeze o rețea de sucursale și agenții care să acopere întregul teritoriu național (,,Banca Naţională a României va institui câte o sucursală în fiecare capitală de judeţ şi în toate localităţile din ţară unde trebuinţă va cere”). Pentru a asigura funcţionarea eficientă a structurilor BNR în teritoriu, Consiliul general a reglementat funcţionarea agenţiilor prin Regulamentul adoptat la 14 iunie 1890, în care se prevedea faptul că agenţiile sunt însărcinate să efectueze operaţiunile autorizate de Administraţia centrală. După sprijinul financiar hotărâtor asigurat guvernelor pentru purtarea Războiului de Reîntregire și împlinirea marelui vis al Unirii în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, Banca Națională s-a aflat în fața unor noi provocări, printre care și aceea a extinderii rețelei sale de sucursale și agenții în teritoriile abia unite cu Țara.

Astfel, în şedinţa din 9 septembrie 1920, Consiliul general al BNR, sub preşedinţia guvernatorului I. G. Bibicescu, a decis înfiinţarea de noi agenţii în Ardeal, şi anume, în oraşele Arad, Sătmar şi Târgu Mureş.

La 3 martie 1921, Consiliul de Administraţie al BNR, luând în considerare decizia luată de Consiliul General în şedinţele din 9 septembrie 1920 şi 3 martie 1921, a numit directorii sediilor mai sus menţionate. La Agenţia Târgu Mureş a fost numit C. A. Rădulescu, ,,actual contabil de Agenţă clasa I-a la agenţia Ploieşti”.

Potrivit hotărârii Consiliului de Administraţie, ,,numiţii funcţionari sunt autorizaţi, cu depline puteri, a face toate demersurile pentru ocuparea localurilor Băncii Austro-Ungare în lichidare şi toate formalităţile necesare pentru instalarea şi începerea operaţiunilor”.

Astfel, în baza Protocolului încheiat la data de 2 aprilie 1921, conducătorul filialei Băncii Austro-Ungare din Târgu Mureş, Geza Schonborn, conform instrucţiunilor Comisiei de Lichidare, a predat  lui C. A. Rădulescu, împuternicitul BNR din Bucureşti, ,,imobilul proprietatea Băncii Austro-Ungare din Viena, împreună cu terenul respectiv, aflător în Târgu Mureş, strada Ştefan cel Mare nr. 1, constând din un edificiu cu 2 etaje, cu drept de folosinţă”.

Clădirea este opera arhitectului Hubert Jozsef. În ziarul local ,,Székely Lapok” din luna martie 1900, un scurt anunţ făcea cunoscut că: ,,în vecinătatea palatului Papp din strada Bolyai, din faţa Poştei, Banca Austro-Ungară a cumpărat un teren pe care va ridica un ,,strălucit palat” al băncii . La 15 iulie 1900, Consiliul oraşului a aprobat edificarea clădirii, cu un demisol, parter şi 2 etaje, ce cuprinde 21 de camere şi alte dependinţe. Lucrările de construire a băncii fiind finalizate, la 20 mai 1901, filiala Băncii Austro-Ungare din Târgu Mureş îşi începuse activitatea în noul sediu.

Precum în cazul celor 13 sedii preluate de BNR de la Banca Austro – Ungariei, și statutul celui din Târgu Mureș a fost definitiv stabilit prin Contractul de vânzare-cumpărare al terenurilor, clădirilor şi instalaţiunilor filialelor Băncii Austro-Ungariei situate pe teritoriul Statului Român, dintre Comisia de lichidare a Băncii Austro-Ungariei şi Statul Român (29 septembrie 1921, la Turnu Severin, județul Mehedinţi).

Conform Tabloului de preţuri al terenurilor şi clădirilor din Contract, preţul sediului din Târgu Mureş (imobil teren şi clădire), convertit în coroane de aur (socotite 6,5 coroane = 1 coroană aur) era de 109.627 coroane de aur, iar preţul instalaţiunilor era de 3.543 coroane de aur.

Contractul de la Turnu Severin a fost aprobat de Consiliul de Miniştri al României și de Consiliul general al BNR printr-o convenție, semnată la 13 ianuarie 1922, de Tache Ionescu, prim-ministru şi ministru al Finanţelor, şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mihail Oromolu. ,,Statul Român cedează, în mod desăvârşit, irevocabil şi pentru totdeauna, Băncii Naţionale a României, toate drepturile ce-i revin” cu privire la „proprietatea celor 13 imobile ale Sucursalei  Băncii Austro -Ungare din teritoriul fostei monarhii Austro-Ungare”, pentru care Banca Națională a achitat guvernului 25 milioane lei.

În raportul întocmit cu privire la sediul său, Agenția BNR Târgu Mureș transmitea administrației centrale că agenţia nu deţine decât un singur imobil, în care se află atât localul de operaţiuni, cât şi locuinţele personalului. Înainte de 1918, dar și ulterior numele străzii a fost Bolyai Farkas, clădirea având numărul administrativ 2.

În perioada 1921 – 1927 sediul agenției a cunoscut o serie de lucrări de reparații și întreținere. Agenţia Târgu Mureş a fost inspectată în perioada 22 – 23 octombrie 1930 de către cenzorul Constantin Mimy, împreună cu arhitectul Radu Dudescu, șeful Serviciului arhitectură din BNR. Acesta consemnează, în raportul întocmit la data de 14 noiembrie 1930, faptul că: ”Localul, fost Banca Austro-Ungară, cu 2 etaje şi subsol, se găseşte în centrul oraşului, a doua casă din colţ la piaţă, având curtea mică în care nu există acces prin poartă. În 1925 s-a mai construit la partea dreaptă un adaus compus din parter, demi-subsol şi două între-etajuri. Banca se găseşte la primul etaj cu intrarea din coridor şi se compune din: sala publicului cu ghişeul, lungime de 7 m, sala de operaţiuni (aproximativ 78 mp), tezaur (23,52 mp), biroul directorului cu anticameră, 1 cameră mică (3 m x 2 m) cu fereastra în coridor şi cu intrarea din sala publicului care serveşte de arhivă /…/. În localul Băncii locuiesc: Directorul Cioranu, ocupând la parter 4 camere, un antreu, bae, bucătărie, closet, cămară şi cameră servitori”.  În raport erau surprinse și câteva deficienţe, şi anume: ,,.1/Nu există cameră separată pentru arhivă şi imprimate. 2/ Funcţionarii, în număr de 7, n-au cameră-vestiar, lavoar şi fumoar….4/Personalul de serviciu cu familiile lor, în număr de 16, n-au cameră de baie, spălătorie comună şi cămări”.

În 1950, schimbările majore impuse de noul regim comunist au transformat Agenția Târgu Mureș în Sucursala Regională Mureș, iar extinderea activității acesteia a făcut ca vechiul sediu să devină insuficient. În decembrie 1949, i s-a atribuit etajul I al imobilului vecin din strada Bolyai nr. 4 și se făceau eforturi astfel încât MAI să dea dispoziție „Sfatului Popular Târgu Mureș pentru evacuarea imediată a parterului și etajului II”. În anul 1961, a fost întocmit un memoriu justificativ pentru construirea sediului Băncii de Stat, în care se preciza că: ,,În momentul de faţă Direcţia Orăşenească Târgu Mureş a Băncii de Stat (aflată în subordinea Sucursalei Regionale Mureș – n.n.), care desfăşoară importante operaţiuni bancare în legătură cu publicul şi care, ca o unitate administrativ – financiară importantă, ar trebui să dispună de un sediu reprezentativ, este găzduită în clădiri necorespunzătoare”. Prin urmare, în anul următor,  prin decizie a Consiliului de Miniștri, s-a aprobat construirea unui nou sediu, care a fost amplasat în zona centrală, din Piața Trandafirilor nr. 50.

În 1964, a fost inaugurat noul sediu al Sucursalei Regionale Mureș – Regiunea Autonomă Maghiară.

Iată că au trecut 100 de ani de la înființarea  Agenției Băncii Naționale a României la Târgu Mureș, perioadă în care banca centrală a trecut prin mai multe etape: astfel de la înlocuirea însemnelor monetare reprezentate de coroanele austro-ungare, Banca Națională, inclusiv la nivelul orașului Târgu Mureș, a avut o contribuție majoră la dezvoltarea economică a zonei, prin acordarea de credite la un nivel redus al taxei de scont. De asemenea, Banca Națională a contribuit la stabilizarea monetară din anul 1929, a contribuit la reglementarea comerțului cu aur și devize, a înființat prima instituție care a supravegheat sistemul bancar românesc. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a finanțat armata română, a achitat obligațiile asumate de România în urma războiului și a contribuit la refacerea economiei naționale.

Banca Națională a României a contribuit permanent la dezvoltarea sistemului monetar și de credit național. În prezent obiectivul ei principal este similar cu cel al celorlalte bănci centrale din lume, adică asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. După Decembrie 1989, au fost și unele perioade mai dificile, dintre care am aminti doar criza financiară mondială din perioada 2007 – 2009, când Banca Națională a României a sprijinit economia țării, a supravegheat și a menținut un sistem bancar stabil, astfel încât statul român să nu trebuiască să refinanțeze din surse publice băncile din România.

Pe lângă menținerea stabilității prețurilor, specialiștii din Banca Națională asigură îndeplinirea și a altor atribuții importante, cum ar fi: stabilirea politicilor monetare și de schimb valutar, autorizarea, reglementarea și supravegherea instituțiilor de credit, monitorizarea sistemului de plăți,  administrarea rezervelor internaționale ale țării, emiterea bancnotelor și monedelor care sunt mijloace legale de plată pe teritoriul României.

O altă activitate demarată ca urmare a declanșării crizei financiare din anul 2008 a fost creșterea nivelului de educație financiară a populației. Astfel, specialiști din cadrul Băncii Naționale a României participă la sediul instituțiilor de învățământ sau la sediul unităților teritoriale ale BNR la diferite prelegeri, conferințe, se organizează ”Zilele Porților Deschise” și alte proiecte educaționale cu scopul de a crește gradul de cunoștințe financiar-bancare al elevilor, studenților și profesorilor. La nivelul județului Mureș, la acțiunile de educație financiară desfășurate în perioada 2014 – 2020 au participat peste 11.000 de elevi.

Echipa Băncii Naționale a României din Târgu Mureș îndeplinește toate atribuțiile ce revin băncii centrale la nivel local cu multă seriozitate și profesionalism.

La Mulți Ani, Banca Națională a României! La mulți ani, Agenția Mureș a Băncii Naționale a României!

(Redacția)