Home / Cultură / Tradiții de Sântandrei, prezentate de Muzeul Etnografic „Anton Badea”

Tradiții de Sântandrei, prezentate de Muzeul Etnografic „Anton Badea”

Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin continuă seria prezentării  semnificației sărbătorilor importante,printre care se numără și cea legată de Sfîntul Andrei.

„De Sântandrei, există numeroase credințe, legate de înnoirea omului și de deschiderea unor punți misterioase între lumea celor vii și tărâmul de dincolo. În decursul timpului, tradiția populară românească, atât de bogată în obiceiuri, s-a îmbinat cu credința creștină, o dovadă fiind și denumirea populară a lunii decembrie, dedicată lui Sântandrei, celebrat pe 30 noiembrie”, se arată în prezentarea făcută de reprezentanții Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

Potrivit acestora, numirea unei luni a anului (decembrie) cu o sărbătoare din luna precedentă (noiembrie), păstrează amprenta unui străvechi ciclu de sărbători de la sfârșitul toamnei și începutul iernii, Anul Nou Dacic sau ,,cap de iarnă”. Sărbătoarea poartă diverse nume: Andrei de Iarnă, Sântandrei, Moș Andrei, Indrea, și a fost dedicată unui zeu, patron al lupilor.

Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi, derivând din vechea denumire a dacilor, daoi (lupi), dar și de la simbolul lor, însuși steagul avea înfățișarea unui balaur cu cap de lup. Lupul era un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustiu. În această zi, se dezlănțuie forțele malefice, dușmanii țăranului, fie că sunt oameni (strigoi vii sau strigoi morți) fie că sunt animale (lupi), ei găsesc un moment vulnerabil în comunitatea sătească. Strigoii sunt spirite ale celor morți, care nu au mai ajuns pe tărâmul de dincolo și, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând boli și nefericire.

Sfântul Andrei, Apostolul Românilor

Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, fiindu-i atribuită încreștinarea poporului român. Denumit Apostolul Românilor și considerat întemeietorul Bisericii Creștine, pe meleagurile noastre, Sfântul Andrei este una dintre cele mai importante figuri ale credințelor ortodoxe. Pentru români, el a avut o importană hotărâtoare în adoptarea religiei creștine, fiind ales pentru a evangheliza regiunile din jurul Mării Negre, Dobrogea de astăzi.

„În satele noastre, această sărbătoare nu este marcată de ritualuri ieșite din comun, în afară de obișnuitul usturoi, prezent în majoritatea zonelor etnofolclorice. În ajun cât și în ziua de Sfântul Andrei este interzis să se lucreze în casă. Nu se scoate gunoiul afară, nu se dă împrumut nimic. Oamenii știu că, în noaptea Sf. Andrei, sunt lipsiți de apărare în fața spiritelor rele, că acestea sunt prea puternice pentru a fi înfruntate, și recurg la o apărare pasivă, așteptând închiși în case, cu ușile unse cu usturoi, să treacă ceasul rău. Despre obiceiurile, datinile și credințele din noaptea strigoilor, putem spune că se regăsesc în propoziția, atât de uzitată: ,,știm că a fost odata, dar nu se mai ține acum”, afirmă reprezentanții Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

Sursă foto: Fotografii din arhiva Muzeului Etnografic „Anton Badea”

(A. Z.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Exponat vechi de 50.000 de ani, la Muzeul de Științe ale Naturii

Târgumureșenii se vor putea bucura de un nou exponat la Muzeul de Științe ale Naturii …