Home / Business / Când ar putea începe ecologizarea șlamului din batalurile BICAPA Târnăveni

Când ar putea începe ecologizarea șlamului din batalurile BICAPA Târnăveni

Ecologizarea şlamului din batalurile cu deşeuri chimice care au aparţinut fostului combinat chimic BICAPA din Târnăveni ar putea începe în circa 10-15 ani, când se preconizează că va fi gata uzina care va exploata o serie de componente ce pot fi valorificate, a declarat luni, 18 ianuarie, şeful Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş, Dănuţ Ştefănescu.
”Batalurile de la Târnăveni, după mai multe privatizări eşuate ale combinatului, au ajuns în proprietatea unei firme din Bucureşti. În momentul de faţă există în procedură de avizare o fabrică prin care se doreşte să se recicleze acest şlam, să se scoată materii prime valoroase din compoziţia lui. În aceste două bataluri există cam 2 milioane de tone de şlam, deşeuri rezultate în urma proceselor de fabricaţie de pe vremea când acest combinat funcţiona şi din acest şlam se doreşte să se scoată oxidul de magneziu, oxidul de crom şi clorura de calciu, care pot fi vândute ca materii prime. Prin acest procedeu, marea majoritate a şlamului va fi ecologizat, va fi un şlam inert, care se va depozita într-un depozit de deşeuri conform cu noile cerinţe ale legislaţiei. Trebuie obţinută autorizaţia de construcţie pentru această unitate industrială, după care realizarea uzinei de prelucrare a acestui şlam va dura cam 10-15 ani”, a declarat Dănuţ Ştefănescu.

Deșeuri periculoase

Potrivit şefului APM Mureş, aceste bataluri conţin şi deşeuri periculoase, cum este cromul hexavalent, toxic pentru om şi animale, care se infiltrează şi în apa subterană, în funcţie de condiţiile atmosferice.
”Din păcate, din cauza ploilor şi a zăpezii care se topeşte, sunt uneori infiltraţii în apa subterană, care ajung în Târnava Mică, în aval de Târnăveni”, a arătat Ştefănescu.
Batalurile de la BICAPA au o suprafaţă totală de aproximativ 25 de hectare, sunt pline 100%, au o cantitate estimată de aproximativ două milioane de tone de reziduuri chimice industriale, catalogate drept deşeuri periculoase, printre reziduurile chimice regăsindu-se în concentraţie mare şi elemente de crom hexavalent, un compus cancerigen.

De la Nitrogen la BICAPA


În anul 1916, la Târnăveni era construită Fabrica Nitrogen, o uzină de materiale explozibile şi gaze de luptă, ocazie cu care s-au pus bazele viitoarei platforme chimice cunoscută după 1990 ca fiind SC BICAPA SA Târnăveni. Primele capacităţi de producţie au fost puse în funcţiune în anul 1916 sub denumirea de Fabrica Nitrogen, ulterior, alături de aceasta a fost construită Uzina Chimico-Metalurgică Mica, cele două unităţi formând Combinatul Chimic Târnăveni. Acest combinat s-a despărţit în 1989 în BICAPA şi Carbid Fox.
Combinatul BICAPA Târnăveni a fost privatizat prima oară în 2002, când a fost cumpărat de o persoană fizică din SUA.
După vinderea unor importante utilaje industriale, a revenit în posesia statului şi a fost privatizat din nou şi închis în 2007, după ce toate bunurile au făcut obiectul executării silite.
În 2012, o altă firmă a achiziţionat platforma de la statul român, ocazie cu care s-a angajat să efectueze lucrări de închidere şi de ecologizare a celor trei bataluri cu reziduuri chimice, însă lucrările nu au demarat, în ciuda numeroaselor amenzi primite de la Garda de Mediu.
În luna iulie 2011, Ministerul Mediului anunţa că în România există 1.300 de situri contaminate, care ar necesita investiţii de 4-7 miliarde de euro, iar printre cele mai cunoscute se află şi iazurile cu reziduuri chimice de la BICAPA Târnăveni.
Un studiu preliminar făcut în 2001 arăta că este nevoie de 25 de milioane de euro pentru ca situl poluat de la Târnăveni să fie ecologizat. 

(www.agerpres.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Viori Gliga din Reghin scanate cu CT-ul

O investigare a șase viori cu o vechime cuprinsă între 100-300 de ani, prin comparație …