Home / Consiliul Judetean Mures / Biserica de lemn din Reghin, casa spirituală a lui Petru Maior

Biserica de lemn din Reghin, casa spirituală a lui Petru Maior

Legenda spune că Biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae ar fi fost adusă în Reghin de negustorii macedoneni, după ce aceştia au văzut că românii nu au unde să îşi ţină Paştele. Alte surse susţin că românii ar fi construit biserica, asistaţi de macedoneni. Este una dintre explicaţiile pentru care lăcaşul de cult atestat din din 1725 sau 1744-1748 nu seamănă cu celelalte bisericuţe de lemn din judeţ, având forma de cruce, nu de corabie.

Bisericuţa de lemn din Reghin mai este cunoscută ca biserica lui Petru Maior deoarece marele cărturat a slujit aici, lăcaşul de cult fiind unit, cu certitudine începând din 1784 când acesta devine preot al Reghinului unguresc şi protopop al Gurghiului. De altfel, izvoarele vremii mai consemnează că acesta a donat clopotele bisericii, în 1791, când a fost ridicată clopotniţa. Clopotele au rezistat până în zilele noastre ca o mărturie a sprijinului acordat de Petru Maior dăinuirii religioase româneşti pe aceste meleaguri.

Biserica de lemn de la Reghin nu impresionează prin dimensiuni, acestea fiind reduse. Lăcaşul de cult a fost ridicat în două etape, stilurile constructive fiind diferite. Astfel, în prima etapă, biserica este construită utilizându-se bârne lungi, cioplite pe patru feţe, aşezate orizontal şi îmbinate în console care descresc ca lungime. În a doua fază, au fost realizate pridvorul şi turnul în formă de piramidă ce se încheie cu un foişor cu coif prismatic. Pridvorul închis comunică, printr-o scară de lemn, cu podul bisericii şi cu turnul.

Compartimentarea interioară s-a făcut în trei spaţii – pronaos, naos şi absida altarului. Nava şi pronaosul se închid cu o boltă unică, semicilindrică, bolta altarului este legată de pereţi prin fâşii curbe, în timp ce absidele laterale sunt acoperite cu câte o boltă tronconică.

Pictura murală se regăseşte doar în absida altarului, neexistând dovezi că pereţii şi bolta pronaosului, respectiv a navei au fost decoraţi, şi aparţine în mare parte binecunoscutului artist Toader Zugravul, care le-a semnat şi a trecut pe acestea anul 1747. Lucrările reprezintă Sfânta Troiţă, Sfântul Emanoil, Maica Domnului miluitoarea, ţinând pruncul pe genunchi, cu ambele mâini, cete îngereşti, Sfântul Antonie, Sfântul Teodosie, sfinţi părinţi, viziunea patriarhului Petru, jertfa lui Avram. Uşile împărăteşti, sculptate în ajur, au fost realizate în aceeaşi perioadă, jumătatea secolului al XVIII-lea, şi pe acestea sunt reprezentate Buna Vestire şi Evangheliştii.

Biserica de lemn din Reghin a trecut prin mai multe etape de renovare, consemnate fiind cele din anii 1857, 1957, 1982. În 1982, biserica lui Petru Maior, abandonată şi aflată în prag de prăbuşire, a fost restaurată prin strădania preotului Ilie Damian, fostul protopop de Reghin. Biserica se află pe lista monumentelor istorice.

Text: Ligia VORO

Foto: Eliodor MOLDOVAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Schimbare de planuri în privința bustului lui Nicolae Bălcescu

Într-o conferință de presă care a avut loc marți, 8 iunie, primarul municipiului Târgu Mureș, …