O zi în Egiptul roman la Festivalul de la Călugăreni

“O zi de viață romană în modul cel mai autentic pe care îl putem oferi” este un mesaj invitație pe care Nicoleta Man, şef secţie la Secţia de Arheologie din cadrul Muzeului Județean Mureș, ne-a lansat-o de a participa la cea de-a noua ediție a Festivalului de la Călugăreni – 9R. Văduvit de afluxul mare de vizitatori anul trecut, din cauza pandemiei, organizatorii – Muzeul Județean Mureș și Teatrul Șură – speră să atingă din nou vârful de public din 2019 – 3.000 de persoane. “Principalul scop al festivalului rămâne valorificarea sitului arheologic de la Călugăreni și a lucrărilor de cercetare”, a adăugat Koppány Bulcsú Ötvös, directorul Muzeului Județean Mureș, în acest sens fiind conceput un program complex și mai diversificat de activități.

Ne-am dat întâlnire ieri, mai puțini jurnaliști decât speakeri, la o avanpremieră a Festivalului de la Călugăreni – 9R, care anul acesta va avea o altă tematică generoasă – Egiptul în perioada romană.

Timp de o zi, în 7 august, într-o sâmbătă care, poate, altfel nu promitea nimic, organizatorii – Muzeul Județean Mureș și Asociația Teatrul Șură -, mai exact oamenii din spatele instituției și al organizației, ne așteaptă din nou în valea pitorească a Nirajului din satul Călugăreni și, om cu om, să ne strângem la fel de mulți ca în 2019.

“Anul trecut, din cauza pandemiei și a restricțiilor am fost nevoiți să reducem programul cu vizitatori la jumătate, iar acest lucru s-a concretizat în prezența celui mai mic număr de vizitatori, au fost în jur de 900 de persoane anul trecut, iar cel mai mare număr de vizitatori pe care festivalul l-a înregistrat a fost în 2019 când am avut în jur de trei mii de vizitatori. Ne dorim să revenim la normalitatea de dinainte de pandemie și să ajungem cât mai aproape de cifra de 3.000 de vizitatori printr-un program complex și mult mai diversificat ca activități. Principalul scop al festivalului rămâne valorificarea sitului arheogolic de la Călugăreni și a lucrărilor de cercetare”, ne-a mărturisit Koppány Bulcsú Ötvös, directorul Muzeului Județean Mureș, în deschiderea conferinței de prezentare a viitorului 9R.

Evenimentul de la Călugăreni va fi precedat de un concert care va avea loc vineri, 6 august, de la ora 20, în holul Palatului Culturii, cu Radu Varga la santur.

Pentru amatorii de finaluri de film când ni se prezintă distribuția, regizorul și ceilalți mulți implicați într-o producție cinematografică, mai menționăm că finanțatori ai festivalului sunt Consiliul Județean Mureș și Bethlen Gabor Alap, iar parteneri – Primăria Eremitu, Primăria Municipiului Târgu Mureș, Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul, Biblioteca Județeană Mureș, Biblioteca Teleki Teka, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Asociația Milities Marisensis, Teatrul Național Târgu Mureș, cu cele două companii – Liviu Rebreanu și Tompa Miklós – și Asociația Visit Mureș.

Pași spre un sit vizitabil permanent

Aminteam deja că Festivalul 9R de la Călugăreni susține cultural și nu numai eforturile, invizibile de multe ori, ale arheologilor, cercetătorilor, muzeografilor și altor specialiști care ne aduc mai aproape trecutul. Nici în anul care a trecut, această echipă complexă nu dezamăgește, situl de la Călugăreni, unul complex care cuprinde castrul roman, așezarea care s-a dezvoltat pe lângă castru și băile castrului, primind un contur tot mai apăsat.

“Din 2013 au fost organizate cercetări arheologice în fiecare an, astfel încât în curând vom ajunge la scopul pe care ni l-am propus, și anume pentru clădirile care sunt într-o stare de conservare bună, să putem construi clădiri de protecție, astfel încât ele să poată fi vizitate permanent. Pentru clădirea principiei din castrul roman deja există finanțare pentru proiectul de studiu de fezabilitate al acestor clădiri de protecție

În principia castrului, cercetările sunt aproape 50-60%, s-au decopertat aedes-ul, biroul principal cum ar veni, birourile laterale, partea din basilica, curtea interioară, iar anul acesta echipa care lucrează acolo, condusă de colegul meu Pánczel Szilámer vrea să treacă la cercetarea părții din față a principiei, care se așteaptă să fie o lucrare monumentală, cu porticuri ornamentale.

Băile romane sunt cercetate aproximativ 80-90%, mai avem două laturi de cercetat ca să vedem exact până unde se întinde clădirea. Am decopertat toate încăperile care erau pentru aer cald, pentru aer rece, pentru bazine și ne mai rămâne partea din față, intrarea. Probabil că de la anul vom începe și aici procedura pentru construirea acelei clădiri de protecție.

În paralel s-au desfășurat cercetări și în vicus-ul roman, în așezarea care înconjura castrul și unde trăiau civili dar care erau în legătură absolut directă cu viața militară din castru”, ne-a purtat Nicoleta Man, șefa secției de Arheologie, prin viața de acum mai bine de 2000 de ani.

Angajații Muzeului Județean Mureș nu s-au oprit însă aici, la situl de la Călugăreni. Pe parcursul a doi ani, arheologi de la muzeu au desfășurat o cercetare în castrul și așezarea romană de la Sărățeni care este un alt punct pe limes, iar anul acesta aceștia vor face cercetări la Turnul Roman de pe dealul Pogor din comuna Chiheru, cercetări care se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean Mureș și al Primăriei Eremitu.

În zodia lui Jupiter-Ammon

Pánczél Szilamér Péter, şef secţie la Secţia Gurghiu şi Centrul de Cercetare al Limesului Roman, ne-a explicat în primul rând istoricul statuetei care a fost fotografiată și inclusă pe afișul festivalului.

“A fost descoperită în castrul roman de la Călugăreni în anii 80, a ajuns într-o colecție privată din Târgu Mureș și este o raritate nu numai la nivelul sitului de la Călugăreni, ci și pentru toată Provincia Dacia. Îl reprezintă pe zeul sincretist Jupiter-Ammon, este o divinitate cu barbă, cu păr extrem de pronunțat, mai aproape de reprezentarea lui Jupiter, în schimb are coarne și acestea vin de la zeul egiptean Ammon. Este o divinitate care apare în perioada elenistică, sub forma Zeus sau Ammon – Zeus, preluat de romani sub forma Jupiter-Ammon. Această statuie ne-a dat ideea să ne axăm în acest an pe lumea Egiptului roman și legăturile acestuia cu Dacia, cu Călugăreniul, să subliniem importanța acestui element oriental în cultura și civilizația romană”, ne-a povestit acesta, înainte să treacă la prezentarea succintă a programului evenimentului.

Potrivit acestuia, au fost păstrate în program activitățile consacrate, însă au fost introduse, firesc, și elemente noi.  

“Vom începe cu un vernisaj la Teatrul Șură, în cadrul căruia va fi un recital de santur susținut de Radu Varga, după aceasta toată echipa va merge într-o paradă de deschidere, care atinge cele patru puncte unde se desfășoară activitățile – Teatru Șură, Mănăstirea Franciscană și Parcul Arheologic cu cele două elemente. După aceasta va urma o depunere de jurământ a soldaților romani, dar în paralel vor începe activitățile și atelierele de pedagogie muzeală la toate locațiile menționate anterior. Ne dorim ca prin cele peste 20 de ateliere de pedagogie muzeală să evidențiem diferitele elemente ale culturii și civilizației romane, de la frescă până la aspect culinare, aspecte legate de sănătate, îngrijirea corpului, până la ateliere meșteșugărești. Dorința noastră este ca acei colegi, acei specialiști care se implică în aceste activități să ofere informații relevante, pertinente”, a menționat Pánczél Szilamér Péter.

În program sunt incluse și câteva momente artistice. “Vom avea un spectacol de dans, susținut de Ana Maria Mărginean, intitulat Dansul Nilului Acustic, o să avem un concert al Cvartetului de Coarde Tiberius – denumit “Tiberius îl întâlnește pe Mozart” și o să avem mai multe expoziții. În școala care este în curtea Teatrului Șură o să avem două expoziții, una care prezintă sistemul defensiv, granița de est a Daciei romane, respectiv o să expunem acele piese din colecția Muzeului Județean Mureș care se leagă de Egipt. Vor fi și două prezentări, una în limba română și una în limba maghiară”.

Cea în limba română va fi susținută de Dan Deac, de la Zalău, cel mai bun specialist din regiune, care va vorbi despre legăturile Egiptului cu Dacia, iar Pánczél Szilamér Péter va vorbi despre statueta Jupiter-Ammon, prezentarea fiind  în limba maghiară.

În zona arenei, după-amiaza va fi un al doilea spectacol, o simulare de exercițiu militar, între barbarii de la granița Provinciei Dacia și romani.

Evenimentul se va încheia cu un spectacol susținut de Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul intitulat “Zâmbet de pe Câmpie”.

Sf. Ecaterina la Mănăstirea Franciscană

Unul din spațiile care este valorificat în ultimii ani în cadrul festivalului, chiar dacă e dintr-o altă epocă, rămâne Mănăstirea Franciscană.

“După ce Festivalul a devenit un festival tematic, a devenit mai greu să legăm evenimentele din curtea Mănăstirii. Dacă ne referim strict științific, nici satul Călugăreni, nici mănăstirea, nici franciscanii nu au nicio legătură cu Egiptul antic și de aceea ne-am gândit să aducem câteva motive prin care să legăm cele două perioade și atunci am ales Sfânta Ecaterina, respectiv hârtia, papirusul, hieroglife și stuf”, a explicat muzeograful Sárándi Tamás.

Sfânta Ecaterina a trăit în secolul IV, s-a născut, a trăit și este înmormântată pe teritoriul Egiptului. La Călugăreni, în mănăstire pe un altar alături de Sfânta Ana apare și chipul Sfintei Ecaterina.

“La mănăstire vor fi organizate șase ateliere, de pictură, inițiere în confecționarea de hârtie, transpunerea unei conscripții din mănăstire în hieroglife, puzzle cu altare din Călugăreni, obiecte confecționate din stuf și obiceiurile legate de Sfânta Ecaterina, celebrată în 25 noiembrie.

Atelierele, ca să fie mai interesante, am încercat să le legăm și propunem ca vizitatorii să participe la un pelerinaj. Pelerinajul trebuie să aibă 12 stații, dintre care șase stații vor fi cele șase ateliere, iar celelalte șase vor fi sub forma unui chestionar cu șase întrebări, pe care îl vor primi în mănăstire. Vor fi întrebări legate de Sfânta Ecaterina sau de persoane numite Ecaterina care sunt înmormântate în biserică sau în criptă”, a adăugat muzeograful.

Cei care vor face acest pelerinaj pe la ateliere și vor răspunde corect la întrebări vor primi câte o atenție din partea organizatorilor și vor participa și la tragerea la sorți care va avea loc în cursul serii. Câștigătorii vor fi premiați cu daruri simbolice.

În spațiul mănăstirii, va susține un recital de chitară Cosmin Soare.

În lumea cărților cu substrat romano-egiptean

Biblioteca Teleki va continua și în acest colaborarea cu festivalul de la Călugăreni, prin organizarea de activități pentru copii, expoziții de carte și prelegeri legate de biblioteca Mănăstirii franciscane de la Călugăreni.

Mănăstirea franciscană de odinioară de la Călugăreni, fondată în 1636, a dispus cândva de o bibliotecă bogată, cu mii de volume, printre valorile acesteia numărându-se incunabule, volume din secolele XVI-XVIII și rarități care, odată cu naționalizarea mănăstirii și relocarea călugărilor din 1951, au fost transferate la Biblioteca Teleki, iar azi pot fi consultate la sala de lectură a bibliotecii.

Începând cu 2018 am pregătit pentru festival câte o mini-expoziție a acestei biblioteci, oferind publicului o mică incursiune în ceea ce a însemnaț cultura livrească în cadrul mănăstirii. La expoziția din 2021, cei interesați vor vedea un volum al lui János Kájoni, produse ale tipografiei, o legătură în stil renascentist de la Buda, dar vom prezenta și reprezentări ale Ecaterinei de Alexandria ce se găsesc la Biblioteca Teleki – martiriul reprezentat pe o icoană lipită într-un volum, o altă reprezentare dintr-o lucrare despre sfinți apărută în 1514 și o lucrare pe suport de hârtie executată de o călugăriță. Pe lângă acestea, ceea ce este o noutate în cadrul festivalului din 2021, vom contribui și la aspectul roman al evenimentului, publicul va avea prilejul să admire unul dintre volumele lucrării monumentale intitulate Description de l’Égypte, expusă în cadrul ariei expoziționale a Teatrului Șură. Editarea acestui volum a fost dispusă de Napoleon Bonaparte după ce armata franceză a ocupat Egiptul și este una din lucrările științifice reprezentative care au readus Egiptul în secolul XVIII în vizorul memoriei colective culturale a Europei”, Lázok Klára, șefa Biroului – Biblioteca Teleki.

Ar mai fi de menționat că vizitatorii vor avea parte de tururi ghidate în toate spațiile în care se desfășoară festivalul, iar programul complet îl găsiți pe site-ul nostru zi-de-zi.ro, așa cum ne-a fost pus la dispoziție de organizatori.

Programul festivalului poate fi consultat dând click pe AICI

Ligia VORO

Articol publicat în ediția print a Zi de Zi, 29 iulie 2021