Spovedania unei femei. Am făcut avortul într-o zi ploioasă. Ploua și în sufletul meu.

Să fac avort sau nu? Nu știu ce să fac?… testul de sarcină mi-a ieșit pozitiv, sunt foarte speriată și prietenul meu….

Așa arată strigătul interior al femeii care află pe neașteptate află că poartă în pântece un copil.

Avortul este o problemă complexă, cu puternice rezonanţe în cadrul societății. Când se gândește și ia în calcul această opțiune, femeia este în criză de sarcină. Ea are nevoie să fie ajutată să devină conștientă de emoțiile care o asaltează în această perioadă de criză, să le găsească un sens și să învețe să amâne deciziile importante. Și cine ar putea ajuta mai bine aceste femei, dacă nu o femeie care ea însăși a trecut printr-o astfel de situație?! Redăm mai jos povestea psihologului de la Asociația GIO (Generații Iubite și Ocrotite ), Daniela Pelaghie, care ajută gravidele să fie conștiente că  nu există minune mai mare decât aceea de a aduce pe lume un suflet de om, de a deveni mamă în adevăratul sens al cuvântului.

Se împlinesc 29 de ani de când am fost într-o criză de sarcină. Aveam lângă mine pe iubitul meu ( actualul soț ) și pe prietena mea. N-am spus nimic părinților, pentru că în acea vreme să rămâi însărcinată fără a avea soț era o mare rușine. Avortul a fost singura soluție la care m-am putut gândi și nimeni nu mi-a stat împotrivă. Nici iubitul, nici prietena, nici medicul. Toți, tăcând, lângă mine au fost de acord.

Avortam și mă scăpam de rușine. Rușine de cine și de ce?! Aș fi dat viața unui om dăruit de Dumnezeu, ce putea să fie rușinos? Atunci, în acel moment, avortul era singura soluție și sincer, nici n-am stat să discutăm dacă exista alternativă. Am făcut avortul într-o zi ploioasă. Ploua și în sufletul meu. Am crezut că, dacă fac avort scap de povara din suflet, dar povara abia atunci s-a instalat în sufletul meu. De atunci, nimic nu a mai fost ca înainte. O femeie nu uită niciodată acest moment. M-am măritat anul următor și ne doream din tot sufletul un copil. Întârzia să apară. Atunci mă gândeam că  Dumnezeu e supărat pe noi și ne pedepsește. Dar Dumnezeu nu pedepsește oamenii, ci doar îi atenționează. Trebuie să ne învățăm lecția lectia și să nu o mai repetăm. În ianuarie 2022 am primit printr-un link o invitație să intru într-un grup pe watsup T PT Voluntari. Am intrat fără să știu despre ce este vorba. În luna februarie mergeam împreună cu Iulia Rădeanu la primul caz de ” criză de sarcină”. De atunci au apărut multe altele. Fete care fără ajutorul nostru ar fi făcut avort.

Fiecare femeie pe care o ajut să nu facă avort este pentru mine o mângâiere. Mă gândesc că, dacă ar fi fost cineva lângă mine să-mi vorbească, să-mi explice, să mă convingă, să mă facă să lupt cu gândurile și voința mea, nu aș fi făcut acel avort.

Iulia Rădeanu s-a născut în anul în care trebuia să se nască și copilul meu avortat. Este o mângâiere să o am alături, este ca un fel de compensare trimisă de Dumnezeu spre tămăduirea rănilor mele sufletești. Ea este fondatoarea și președinta Asociației GIO care a fost înființată din dorința de a salva copiii de la avort. Acești copilași au dreptul la viață!

Vă invit cu mare drag să ne fiți alături, să aveți parte de bucuria sufletească pe care ți-o dă aducerea pe lume a unui copil care fără intervenția noastră nu s-ar fi născut.

Mulțumesc mamei mele că m-a adus pe lume!. Iartă-mă, puiul meu, că te-am avortat!

Reamintim numărul de telefon la care puteți apela în cazul în care aveți nevoie de ajutor 0754 687 546 sau scrieți mesaj pe pagina de facebook Asociația GIO