Home / Administrație / FOTO: Deda, oază de tradiții la Festivalul Văii Mureșului

FOTO: Deda, oază de tradiții la Festivalul Văii Mureșului

Festivalul tradițiilor Văii Mureșului Superior de la Răstolița a reușit să revină în actualitate la finele săptămânii trecute cu o nouă ediție, grație implicării celor care conduc Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Valea Mureșului în frunte cu Lucreția Cadar, primarul comunei Deda.

„În calitate de președinte al acestui festival, împreună cu Mircea Mariș, primarul comunei Suseni, am realizat un lucru minunat, un lucru care scoate în evidență obiceiurile noastre, folclorul nostru tradițional, cântecul și jocul popular. Aceasta a fost și scopul pentru care ne-am înhămat la o muncă imensă. Nimic nu este mai presus decât interesul nostru, acela de a da Văii Mureșului un nume, de a o scoate din anonimat și de a provoca generațiile viitoare asupra tradițiilor și culturii noastre, valori extrem de împământănite aici pe Valea Mureșului”, a declarat Lucreția Cadar.

Festivalul părea că este sortit pierii, dar care a fost resuscitat în cele din urmă de cei cu drag de tradiții. „A fost o perioadă destul de grea cu doi ani de zile de pandemie în care nu s-a realizat acest festival. A fost și dorința unor administrații locale de a nu se continua cu acest festival. De asemenea, am întâmpinat probleme în organizarea festivalului din punct de vedere al terenului cât și multor altor probleme care au intervenit, dar am făcut în așa fel încât festivalul s-a dovedit a fi o reușită. A fost apreciat atât de vizitatorii, cât și de cei care și-au exprimat aprecierile pe rețelele de socializare, extrem de frumoase și laudative, lucru care nu poate decât să ne bucure. Oamenii practic au așteptat să facem ceva, să ieșim din anonimat, să creem voie bună. Avem nevoie de socializare, avem nevoie de tot ce este frumos și tradițional, oamenii să se întâlnească la o bere, la o mâncare tradițională, la un cântec, la un joc și la tot ceea ce este frumos. Am făcut acest lucru și avem sufletul împăcat pentru că am realizat ceva pe dorința oamenilor”, a precizat primarul comunei Deda.

Citeste si:  Tot mai multe firme mureșene, radiate

Comuna Deda, ofertă generoasă

Implicarea comunei Deda în programul festivalului a fost una mai mult decât exemplară, cu tot ce are ea mai frumos, lucru subliniat și de primarul Lucreția Cadar. „În ce privește comuna Deda, am avut o implicare deosebită la ediția din acest an a festivalului. Am avut Ansamblul „Cununa Călimanilor” prezent cu două suite de jocuri populare, de pe Valea Mureșului și de pe Câmpie. De asemenea, am avut un obicei de nuntă din Bistra Mureșului prezentat de copiii Școlii Generale Bistra Mureșului, pregătiți de educatoarele Angela Pop și Mihaela Pașcan. Am avut de asemenea soliști de muzică populară în frunte cu Mădălina Mureșan, vedeta noastră populară. Nu în ultimul rând, am fost implicați în realizarea nunții tradiționale făcută de către Muzeul Etnografic din Reghin. La acest program am avut o contribuție însemnată în ce privește chiuiturile, chiar mirele a fost de la noi din comună. Dorința de a reuși din partea mea ca și organizator a avut o prioritate deosebită. Avem tradiții în comuna Deda, avem un muzeu etnografic care este dotat cu tot ceea ce înseamnă zestrea dintr-o casă țărănească, cu tot ce a fost vechi și tradițional, valori pe care comuna Deda le are din plin și pe care dorim să le păstrăm și să le ducem mai departe generațiilor viitoare. Dorința nu este doar a noastră, toate comunele prezente în festival au acest scop, începând de la Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița, Vătava, Rușii Munți, Breaza, Ideciu de Jos, Petelea și municipiul Reghin. Cu toții au fost alături de noi în realizarea acestei inițiative frumoase privind tradițiile reliefată prin prezența lor în programul nostru și în organizarea standurilor și caselor alegorice din cadrul festivalului”, a precizat Lucreția Cadar.

Gazde inimoase

Punctul de referință al comunei Deda a fost și de această dată casa alegorică de pe platoul ”La Alei” cu două inimoase gazde, Emilia Sorlea și Mărioara Fodor din localitatea Pietriș. „Ar fi bine ca lumea să știe ce tradiții au fost în vremurile de demult, să nu le uite. Să știe de portul popular, de obiceiuri, de cât erau ele de frumoase. Din păcate, lumea de azi nu mai apreciază astfel de valori, nu le mai place ceea ce e vechi și autentic, preferă mai bine lucruri mai ușoare care nu trebuie întreținute prea mult, cum e cazul la costumele populare. Acestea trebuie să le întreți, să le grijești, să nu le mănânce moliile. Pe cei de azi nu-i interesează, mai bine nu pun pe pereți nimic, despre care zic că așa e moda. Moda e că nu mai știu să lucreze, ăsta e baiul cel mare”, a povestit Emilia Sorlea, care se mândrește an de an cu lucrul făcut de mâna sa, expus cu cinste în casa alegorică a comunei Deda.

Emilia Sorlea

„În ce privește aceste haine vechi, noi ni le făceam acasă. Lumea era mult mai conștientă de importanța lor, de felul cum te îmbraci, fapt pentru care sunt atât de prețuite de noi cei mai în vârstă. Un om când se îmbracă în costum popular parcă e alt om. Noi așa am fost învățați, peste tot unde mergeam, o făceam îmbrăcați în costum popular. Costumele expuse în casa alegorică sunt făcute de mâinile noastre, noi nu ne lăudăm cu lucrul altuia. Sunt de pe vremea când ne-am căsătorit, acum peste o jumătate de veac. De atunci tot facem costume populare. Continui să lucrez la războiul de țesut, chiar aici la festival am un lipideu terminat recent. Îmi zice lumea că-s nebună, de ce mai lucrez dacă nu îi interesează pe nimeni. Le-am spus că o fac ca să-mi treacă vremea. Lăsând gluma la o parte, lucrez în continare pentru că mi-s tare dragi”, a precizat Emilia Sorlea.

Mărioara Fodor

Mărioara Fodor nu se lasă cu numic mai prejos în ce privește dragul de costumul popular, baiul e că sănătatea nu-i mai permite să fie la fel de activă ca pe vremuri. „Aș putea să mă ocup mult timp de astfel de lucruri, problema e că nu mai prea pot, vârsta nu mai e așa de tânără. Nu mai văd bine, asta e principala problemă pentru care nu mai pot lucra cum o făceam pe vremuri. Altfel, lucrul ăsta mi-e tare drag, să țes, să cos, pentru care îmi trebuie ochelari dubli. Am făcut tot felul de lucruri în tinerețe, toate mi-s tare dragi, tors, cusut, nu știu să fie vreun lucru care să nu-l fi făcut. Pe vremuri omul era mult mai mândru dacă purta hainele făcute de el. Când ești îmbrăcat în port popular gândești că ești altcineva. Chiar și acum, când o văd pe Emilia îmbrăcată așa, mi-e atât de dragă de zici că e o păpușă, chair dacă e bătrână ca și mine. La fel și în ce mă privește, când mă îmbrac în costum popular parcă sunt și mai mare și mai frumoasă. De aceea mi drag să mă îmbrăc în port popular și acuma la vârsta care o am. Îmi place să vin aici la Răstolița la festival, sunt 10 ani de când amenajăm frumoasa casă alegorică Deda de aici de La Alei”, ne-a spus Mărioara Fodor.

Citeste si:  Alimentarea cu apă potabilă din Sântana de Mureș, în atenția prefectului

Vizitatorul care intră într-o casă pecum cea a comunei Deda de ”La Alei” trebuie să știe de rânduiala cu care sunt împodobite camerele, nu doar așa „acățate pe perete”. „Fiecare obiect expus are rânduiala lui. Farfuria cu ștergarul trebuie să se potrivească, la fel și în ce privește culorile. La paturi, perinile, țoalele, șipcurile, toate trebuie aranjate într-un fel bine stabilit, puse toate la rând, fain frumos. Mi-s tare dragi. Dacă nu mi-ar fi, nu eram aici la festival, lucru pe care l-am spus și doamnei primar. Mi-e drag să vin să le așez frumos în casa alegorică”, a precizat Mărioara Fodor.

Alin ZAHARIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Mureș: Tren Regio deraiat

Sâmbătă dimineață, 6 august, în jurul orei 8.37, pompierii militari din cadrul Detașamentului Târnăveni au …