Pacientul, prioritate zero la Spitalul din Târnăveni

Dacă nu faci parte din sistemul medical este greu să cuprinzi cu mintea ce a însemnat pandemia de COVID-19 pentru oamenii care lucrează în sănătate. Am uitat deja, sau ne dorim să uităm că lumea a trecut prin pandemie, dar efectele acesteia se mai fac încă simţite. Echipa Zi de Zi a vizitat Spitalul Municipal „Gheorghe Marinescu” din Târnăveni pentru a vedea ce înseamnă astăzi, post-pandemie, în plină criză şi cu o inflaţie galopândă, să gestionezi activitatea unei unităţi medicale.

Gazdă ne-a fost managerul Spitalului, ec. Zsuzsanna Megheșan, cea care ocupă această funcţie din anul 2016 şi care, alături de o echipă dedicată profesiei pe care şi-au ales-o, a reuşit să transforme spitalul şi să pună nevoile pacienţilor pe primul plan.

Pandemia, o mare provocare

„Cred că cea mai mare provocare a unui manager a fost pandemia şi nu o vom uita niciodată. Am reuşit în pandemie să rezolvăm probleme pe care, dacă ne-ar fi spus cineva înainte că le vom avea, răspunsul ar fi fost că este ceva imposibil, ei bine am reuşit să trecem cu bine zic eu, cel puţin la nivelul unităţii noastre. Avem internaţi 220 de pacienţi la secţia de psihiatrie, cronici permanenţi, din care 148 au fost diagnosticaţi cu SARS-COV-2 şi nu am avut niciun deces, chiar dacă ei sunt mai taraţi şi din cauza vârstei şi al stării de sănătate”, ne-a spus aceasta, subliniind faptul că urmele traumelor dobândite în timpul pandemiei se fac simţite şi astăzi.

„În urma Covidului am rămas cu nişte traume, traume psihice în rândul personalului şi a populaţiei şi asta se vede în numărul mare de internări post Covid şi din păcate starea pacientului în momentul în care se adresează unităţii spitaliceşti este destul de gravă. Adică pacientul a rămas cu o traumă legată de internarea în spital, vine doar în ultimul moment când nu mai are ce să facă. Nu ne ducem în spital că murim. De aici vin multe probleme şi multe nemulţumiri ale pacienţilor pentru că le e teamă de spital. Provocarea următoare după Covid nu doar pentru manager, ci pentru toată echipa este să poţi să explici pacientului că de fapt spitalul nu reprezintă un pericol. Spitalul este o instituţie medicală care îl face bine. Atunci când explici pacientului şi vorbeşti frumos, pentru ca asta este foarte important, acesta capătă încredere şi să vină cu cea mai mare deschidere din timp să se adreseze medicului. Atfel, din păcate, zilnic sunt decese. Noi nu am avut aşa ceva, de 17 ani lucrez în spital, dar nu am avut atât de multe decese cum sunt acum în ultimul timp.”, ne-a povestit Zsuzsanna Megheșan.

Investiţii importante

„Primul proiect pe care l-am accesat ca unitate spitalicească a fost „Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID 19 în valoare de 15.652.854,34 de lei” prin POIM şi aici am achiziţionat o serie de echipamente medicale, dintre care amintesc doar câteva, aparate staţionare de ventilaţie mecanică, ventilatoare mobile, staţie centrală de monitorizare a funcţiilor vitale cu 10 monitoare la ATI, paturi la compartimentul de terapie intensivă, brancard mobil, defribilatorare, video laparoscop, concentratoare de oxigen, echipamente automate de dezinfecţie prin nebulizare şi multe altele. De asemenea, am achiziţionat un aparat de radiologie digital fix cu postdegrafie prin care putem să transmitem imaginea prin sistemul PAX pe care l-am implementat. Astfel, imaginea ajunge la medicul curant din secţiile spitalului”, ne-a povestit managerul Spitalului Municipal ”Gheorghe Marinescu” din Târnăveni.

Pe lângă acest proiect, unitatea medicală a reuşit, prin fondurile alocate de Consiliul Judeţean Mureş, să demareze proiecte importante pentru infrastructura clădirilor care au fost construite la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX.

„În anul 2022 am avut din bugetul judeţean aprobat prin Consiliul Judeţean reabilitarea şi modernizarea subsolului pavilionului central pentru amenajarea spaţiilor pentru vestiarele personalului şi eliminarea încăperilor tip vestiar din secţia. Asta înseamnă că vom putea mări spaţiul pentru îngrijirea pacienţilor mutând vestiarele în subsol. Avem în derularea proiectul privind amplasarea liftului exterior la pavilionul de neuropsihiatrie cu termen de finalizare peste cel mult o lună de zile, precum şi scările de incendiu. De asemenea, am achiziționat echipamente medicale şi nemedicale pentru că unitatea are şi sector nemedical, blocul alimentar, spălătoria care au un rol important în funcționarea spitalului. Am achiziţionat, de exemplu, un sistem UV pentru verificare curăţeniei care este foarte util. Este un sistem extrem de deştept şi poţi să verifici dacă curăţenia a fost într-adevăr efectuată”, a explicat ec. Zsuzsanna Megheșan.

Spitalul Târnăveni a accesat fonduri şi prin intermediul PNRR în vederea dotării ambulatoriilor de specialitate.

„În proiectul PNRR avem suma de 15.661.656 de lei. Acesta proiect urmează a fi implementat pentru dotarea cu echipamente medicale şi mobilier în ambulatoriu de specialitate şi aici am avut în vedere necesităţile cabinetelor de specialitate din ambulatoriu şi dotarea lor cu echipamente de ultimă generaţie. De exemplu, acum avem un CT cu 16/32 sliduri şi dorim să achiziţionăm 64/128, mult mai performant”, a completat managerul unităţii medicale.

Aprovizionarea cu medicamente şi ocuparea posturilor vacante, problematice

Două subiecte fierbinţi a sistemului medical din România ating şi Spitalul de la Târnăveni.

„Din păcate în ultimele două luni am întâmpinat şi această problemă legată de aprovizionarea cu medicamente. Acestea se achiziţionează în urma licitaţiei, se face un contract şi câştigătorul este obligat să furnizeze medicamentul. Primim notificări de la furnizor că nu are în stoc medicamentul respectiv. Având un contract eşti obligat să iei de acolo, neavând furnizorul medical eşti pus în situaţia să cauţi medicamentul. Aici ar trebui să înţeleagă toată lumea că trebuie să faci tot ce îţi stă în putere ca acel pacient să nu ducă lipsă de medicament. Că faci achiziţie directă, că îl cauţi de unde şti, deci ar fi bine să nu ne pună nimeni piedici la achiziţia de medicamente chiar dacă este pe achiziţie directă. Ne asumăm acest lucru şi ni l-am asumat întotdeauna pentru că ne asumăm tot ce ţine de bunăstarea pacientului”, ne-a spus ec. Zsuzsanna Megheșan.

Un alt element deosebit de important pentru calitatea actului medical este personalul. Şi aici există o serie de probleme, mai ales după ultima decizie de blocare a concursurilor din sistemul public.

„În primul rând, lipsa de personal duce automat la o îngrijire incompletă a pacientului. Dacă nu are cine să-l îngrijească, pacientul nu va fi mulţumit. Cu cât lipsa aceasta de personal va persista cu atât pacienţii vor fi nemulţumiţi şi nevindecaţi, să zicem. Eu zic că într-o ţară dezvoltată nu ar trebui să existe probleme de acest gen. Noi acum am scos la concurs 11 posturi de asistent şi vorbim doar de posturi vacante. Există un normativ de personal care spune clar câţi pacienţi trebuie să deservească un medic, un asistent ş.a.m.d. ori noi suntem departe de acest normativ. La psihiatrie, de exemplu, normativul de personal este undeva la 38% faţă de numărul de pacienţi. Avem şi compartimente unde normativul este la maxim, dar în majoritatea secţiilor şi compartimentelor este între 38% până la 60%. Sper să rezolve problema Guvernanţii printr-o altă Ordonanţă. Să nu ne lege mâinile şi picioarele pentru că nu vom putea lucra. Din tot ce se adoptă, pacientul are de suferit şi să nu uităm că la un moment dat toţi vom fi pacienţi”, a explicat managerul unităţii.

A consemnat Sanda VIŢELAR