Sighișoreanca Mădălina Florea, cea mai bună alergătoare de trail din lume. „Vreau să fac istorie” Sighișoara
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 1035 Vizualizări

Sighișoreanca Mădălina Florea, cea mai bună alergătoare de trail din lume. „Vreau să fac istorie”

O atletă în vârstă de 30 de ani din municipiul Sighișoara, județul Mureș, pe nume Mădălina Florea a primit tiplul de cea mai bună alergătoare de trail din lume, după ce a câștigat, în luna octombrie a acestui an, finala Golden Trail World Series 2023, în Italia, o serie de curse la care participă cei mai buni sportivi de pe mapamond.

Sportiva legitimată la CSM Sighișoara s-a sclasat pe locul trei în topul general GTWS în urma câștigării finalei Golden Trail World Series 2023. Cu toate că numele ei a ajuns în topul sportivilor mondiali, Mădălina se consideră „un om simplu” dar care dorește „să lase ceva în urma sa”.

„Sunt un om simplu, micuţ şi vreau să fac o istorie mare”

Chiar zilele astea mă gândeam, după atâtea reuşite, că mă pot asemăna chiar cu oraşul meu, Sighişoara, un oraş mic, cu o istorie mare. Asta aş vrea şi eu! Sunt un om simplu, micuţ şi vreau să fac o istorie mare. Pot să spun că, deşi am 30 de ani, mulţi nu îmi dau 18-20 de ani. Locuiesc în Sighişoara, cu siguranţă rămâne oraşul meu de suflet. Am avut foarte multe oportunităţi de a schimba oraşul, ţara, dar eu am preferat să rămân aici. Simt că este locul care mă face să mă simt fericită, să mă simt bine. Istoria sportului pentru mine a început de la grădiniţă, când prima antrenoare, Doina Avram, a venit să mă selecţioneze pentru gimnastică, deoarece gimnastica, după cum ştim, începe de la o vârstă fragedă. Părinţii au acceptat, tradiţia în gimnastica românească a fost ani de zile uau şi cred că oricine şi-ar fi dorit să facă gimnastică, aşa am ales să mă duc să fac gimnastică. În primii ani în care am început să merg la şcoală, nu m-am văzut, sincer, cu calităţi de gimnastă. Nu-mi plăcea, efectiv voiam să fac orice altceva, sport de echipă, să joc fotbal, să joc handbal, dar nu sport individual. Voiam să văd sportul ca pe o joacă, iar mingea obiectul de joacă, spre aceea mă duceam, trebuie să recunosc”, a povestit aceasta de curând, potrivit Agerpres.

Un exemplu pentru cei din jurul său

Având drept exemplu propria persoană, sighișoreanca îi îndeamnă și pe ceilalți, în special pe cei mici care fac sport, să încerce să acopere o arie cât mai vastă din disciplinile sportive, mai ales în momentul în care ar apărea un firicel de îndoială în ceea ce privește sportul pe care îl practică. Atleta spune, din propria experiență, că e bine să nu te oprești niciodată din a-ți căuta locul, căci e clar că în cele din urmă vei găsi ceea ce cauți.

Poate sunt sportivi sau copii care zic: „ok, mamă, sunt bună la gimnastică”, dar poate pe viitor, dacă mai are o înclinaţie spre o altă disciplină, să nu ezite să încerce. În clasele I-IV am făcut gimnastică. Soţul doamnei Doina Avram făcea atletism şi deja avea performanţe cu alţi sportivi. Suna atractiv deoarece erau premii în rechizite, uneori chiar şi în bănuţi, sume modeste. Dar suna atractiv şi, copil fiind, era interesant ştiind că poţi face cu propriul tău corp ceva care va da roade şi îţi va aduce ceva în plus”, a afirmat alergătoarea.

Sportiva consideră că şcoala rămâne punctul care te ghidează în viaţă, iar sportul, la fel, are un rol foarte important deoarece, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul ei, îi învaţă pe tineri să aibă o viaţă ordonată, o viaţă corectă, chiar dacă asta implică nişte sacrificii.

Nu aş vrea să pun accent pe sacrificii sau pe ce am făcut, fiindcă, la urma urmei, când intră acel „drog”, uiţi de tot ce s-a întâmplat. Dar totuşi sunt sacrificii la mijloc, nu am făcut ca un copil normal să merg la petreceri sau să traversez etapele vieţii în care sunt mai puţine responsabilităţi şi mai multă joacă. Eu am fost nevoită să fiu puţin mai matură în unele decizii şi activităţi pe care trebuia să le fac şi să fiu mai focusată pe sport. Sportul m-a învăţat să lupt de mică pentru ceea ce îmi doresc şi să nu accept ceva fără muncă. Cu cât munca e mai implicată, cu atât satisfacţia e mai mare. Nu pot să spun că rezultatele au venit repede, fiindcă eu, începând de la grădiniţă, când făceam gimnastică, apoi din clasa a V-a, am fost nevoită să aleg între handbal şi atletism pentru că aşa se făcea la clasa sportivă, direcţionarea spre atletism sau spre handbal. Atunci chiar nu consider că aveam calităţi, eram mai înspre la coadă şi pot să recunoască persoane care mi-au fost alături în acea perioadă. Chiar nu mă vedeam că strălucesc. Dar au văzut ceva în mine”, a mai povestit ea.

Eșecul, o parte importantă din cariera sa

Pe lângă numeroasele sale reușite și a rezultatelor exemplare pe care le-a acumulat de-a lungul timpului, Mădălina Florea a trecut și printr-o serie de eșecuri care, deși au fost dureroase, au fost catalizatorul spre un succes pe care doar îl visa în trecut, susținând că, din punctul său de vedere, „atunci când cazi, trebuie să te ridici, să te ambiționezi și să dai tot ce e mai bun din tine pentru a ajunge acolo unde ți-ai propus”.

Am numeroase rezultate, atât la europene, cât şi la mondiale. Ba chiar, în 2015, n-o să uit niciodată, eram la Europenele de tineret, în Finlanda, unde, vinerea, la cursa de 10 kilometri am fost pe medalie până în ultimii 80 de metri, unde am pierdut medalia. Pentru câteva secunde m-am oprit brusc şi am zis: am pierdut medalia, dar mi-am spus hai să termin, pentru că şi locul patru înseamnă ceva: locul patru în Europa! După aceea am conştientizat eu, dar timpul pe care l-am scos a însemnat foarte mult pentru că mi-a deschis noi pârghii ca să mă adun şi să îmi concentrez energia. Duminica, mai aveam încă o cursă în care mi-am zis că nu renunţ la visul meu. Mai este încă o cursă, cea de cinci kilometri, în care pot din nou să visez şi să iau o medalie. Am pierdut medalia la 7 miimi de secundă! Atât m-a despărţit de medalie – 7 miimi de secundă! A fost momentul care m-a marcat, îmi doream atât de mult medalia. (…) În 2016, am fost la Campionatul European de seniori, primul meu Campionatul European de seniori, unde am reuşit să aduc cel mai bun rezultat din delegaţia României la semimaraton, locul VII. Poate spui, doar locul şapte? Dar credeţi-mă, să fii top 10 în Europa şi să concurezi alături de ţări precum Italia, Spania, ţări cu renume şi cu resurse şi investiţii foarte mari şi să fiu a 7-a din Europa, pentru mine a fost extraordinary”, susține tânăra.

Un accident terifiant i-a pus cariera în pericol

În 2017 ghinionul s-a abătut peste sportivă, după o accidentare gravă care i-a afectat serios tendonul lui Ahile. Deși veștile unei intervenții chirurgicale, care a ținut-o departe de sportul competițional, a speriat-o la început, atleta s-a recuperat mai repede decât s-ar fi așteptat.

A început o durere de tendon ahilian, în 2018 a venit şocul meu: a trebuit să mă operez. Eram pe stadion, eram în timpul antrenamentelor şi efectiv am căzut pe stadion. Am căzut şi nu ştiam ce să se întâmplă. Zici că a trecut o seceră şi mi-a tăiat piciorul. Acela a fost momentul în care nu ştiam ce se întâmplă şi s-a rupt tendonul, ceea ce înseamnă că atunci când se rupe, tu nu mai poţi să umbli pentru că toată musculatura ta cedează, că nu mai e susţinut de pionul principal. Şi atunci a urmat calvarul pentru mine, pentru că nu ştiam încotro să o apuc, ce să fac, ce se întâmplă cu mine, pentru că, într-o clipită, visul meu de a deveni cea mai bună sportivă a lumii a fost ruinat. În câteva secunde în care nu pot să descriu cum a fost ulterior. Îl am alături de mine pe domnul doctor Vasile Oşan, de prin 2010, pe doctorul cu care colaborez şi care m-a sfătuit în fiecare pas pe care l-am făcut, chiar şi în această operaţie. E renumit pe partea sportivă. Este şi medic la Federaţia Română de Canotaj, unde coordonează tot şi cu siguranţă se văd şi rezultatele, dar şi în baschet şi tenis. Şi pentru mine este un privilegiu să am o astfel de colaborare, să primesc cele mai bune sfaturi din partea unui om care are un background extraordinar”, își amintește aceasta.

O recuperare rapidă și performanțe uluitoare

Sportiva a povestit că un doctor din municipiul Târgu Mureș, pe nume Octav Rusu, a les să facă „o altfel de operație”, care a ajutat-o săse recupereze foarte repede. Mădălina Florea a fost operată în 18 iulie, iar la mai puțin de 5 luni deja făcea jogging, urmând ca în luna martie a anului următor alerga fără probleme la semimaraton, unde a și făcut performanțe incredibile, clasându-se pe podium.

După 5 ani, în care la momentul întoarcerii nu am mai ales să mai fac ceea ce făceam înainte, (…) în 2019, am ales să mă duc la Campionatul Mondial, m-am dus la selecţie la noi, în România, am fost selecţionată spre a face deplasarea la Campionatul Mondial din Argentina, unde alături de echipa României am reuşit să terminăm pe locul trei. Eu am punctat în această echipă, venind pe locul 14 sau 16. La acel campionat, o altă sportivă din România, Cristina Simion, a reuşit să câştige competiţia şi Denisa Dragomir a avut rezultate foarte bune. Pentru fiecare am o stimă şi un respect deosebit pentru că fac parte din această poveste a atletismului românesc. Aceste fete au fost un model pentru mine şi am zis da, hai să încerc şi eu, poate pot. Şi eu sunt din România, pot să beneficiez de minimul de condiţii în care pot să ajung şi eu ca ele. După 2019, încet – încet, combinam platul cu alergarea montană, erau şi rezultate, erau şi coborâşuri”, a adăugat sighișoreanca.

Medalie după medalie

Ulterior, alergătoarea a câștigat o serie de medalii în cadrul Campionatelor Europene și Mondiale, punând România, și implicit județul Mureș, pe harta sportului mondial. Mădălina Florea susține că starea psihică impecabilă a ajutat-o să treacă peste durere, astfel, după o operație grea și o recuperare care părea inițial imposibilă, a ajuns să facă performanță și să aducă titlul cel mare acasă. Determinarea ei a ajutat-o pe parcursul Golden Trail World Series 2023.

„Când m-am dus acolo, eu ziceam că aici e momentul meu de glorie. În 81 de ţări au fost mediatizate cursele, prin Eurosport. Mi-am zis că e momentul meu, vreau să strălucesc. (…) După prima cursă în care am câştigat şi am uimit lumea cât de rapid am alergat, deşi terenul era atât de accidentat… foarte mulţi bolovani, pietre, trebuie să ai foarte, foarte mare atenţie. Chiar şi aşa am multe cicatrici. După ce am câştigat a fost minunat! Îmi vine să plâng şi acum pentru că este un moment pe care nu o să îl uit niciodată. Să ajung dintr-odată într-un moment în care sunt cunoscută de lumea întreagă”, mai spune ea.

„Bilet” direct spre culmile fericirii și ale faimei

Sportiva spune că, deşi avea multe rezultate și înainte participării sale la Golden Trail World Series 2023, lumea nu ştia cine este, dar că după ce a câştigat oamenii au devenit foarte interesaţi să o cunoască, să o felicite.

Lumea vrea să vadă cine eşti tu cu adevărat şi este uimitor. În momentul acela în care am terminat cursa şi m-am pus în genunchi, a fost momentul în care efectiv m-am prăbuşit la pământ, ca şi cum toată greutatea din aceste momente m-a copleşit (…). Încă simt emoţiile acelea şi cu siguranţă o să le simt mult timp, pentru că am devenit, în interior, atât de puternică, încât cred că doi, trei, cinci ani vreau să rămân încă cea mai bună din lume şi să arăt că pot să fiu acolo. Da, eu, o româncă, o româncuţă, cum mă numeau acolo, care a cucerit lumea şi vreau să cuceresc din nou lumea!”, a mărturisit Mădălina Florea.

Tânăra susține că abia acum a conştientizat că este un adevărat model pentru foarte multe persoane, pentru simplul fapt că ea crede că a fost natural.  „Nu ai nevoie de ajutor exterior, foarte mult trebuie să fii tu, propria persoană, în care să ai încredere în tine şi în puterea ta, că noi suntem noi, suntem capabili să mutăm munţii dacă avem încredere. Chiar avem foarte mulţi oameni în România asta frumoasă care au cucerit întregul Pământ, dacă ne uităm doar la sportul românesc în care avem tradiţie: Nadia Comăneci, Hagi, Gabi Szabo şi mulţi sportivi şi nu numai. Avem foarte multe lucruri în care România este în vizorul întregii lumi prin ceea ce facem într-un sens pozitiv. Îmi doresc să fiu, în următorii ani, cea mai bună din lume şi sper ca sănătatea mea să funcţioneze cu fiecare celulă, fiecare lucru din corpul meu în aşa fel încât să pot să realizez asta. Doar sănătate îmi doresc şi atât”, a concluzionat sportiva din Sighișoara.

(L.P.)

Sursa foto: Facebook – Mădălina Florea

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE