„Epopeea brățărilor regale dacice”: O poveste dezvăluită la conferința UMFST, cu Augustin Lazăr

Studenții din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, programele de studii de licență Istorie și Drept și programul de studii de masterat Istorie și turism cultural, au participat miercuri, 17 aprilie, la conferința „Epopeea brățărilor regale dacice”.
Conferința a fost susținută de prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procuror general al României în perioada 2016-2019 și a fost asociată cu prezentarea filmului documentar „The Hunt for Transylvanian Gold”, o productie Kogainon Films Boston, SUA.

„Este vorba despre protejarea Patrimoniului Cultural al României ca ansamblu, iar în particular, este o temă legată de epopeea brățărilor regale dacice, care au fost furate după cum se știe, dintr-un sit arheologic din România, de la Sarmizegetusa. Apoi au fost recuperate cu destule dificultăți în cadrul unei operațiuni judiciare internaționale. Studenții, din câte am văzut, sunt foarte interesați să cunoască circumstanțele în care au fost recuprate aceste piese și dacă ar fi posibil să se recuperze și altele”, a declarat Augustin Lazăr.
În cadrul activităților judiciare s-a stabilit că ar fi fost furate 24 de brățări cel puțin. Dintre acestea, 13 au fost recuperate, iar 11 piese se află în urmărire internațională. Există totuși informații care sun că ar mai exista și alte piese care au fost furate și care urmează să fie căutate și probabil găsite.

Valoarea unei brățări

Patrimonial, valoarea unei brățări s-a apreciat a fi între 100.000 de euro și 400.00 de euro, fiindcă nu este doar greutatea prorpiu zisă în aur, ci este vorba de un document istoric, de o piesă istorică, ceea ce înseamnă că se adaugă câte un procentaj de 20-25% pentru fiecare considerent în parte, iar astfel se ajunge la suma de 400.000 de euro.
„Aș dori să vă spun că valoarea unei astfel de piese nu este evaluabilă în bani, fiindcă experții ne spun că noi avem de-a face cu ceea ce se numște lucru dacic, și care este simbolizat în brățările dacice. Practic s-a recuperat un tezaur inestimabil, simbolistic, care reprezintă identitatea străbunilor noștri, și iată, identitatea noastră europeană”, a mai spus acesta.

Autenticitate brățărilor, pusă sau nu la îndoială?

„Comunitatea științifică serioasă nu mai are niciun fel de dubii cu privire la autenticitatea acestor piese. Au dubii alții care au interseul de a induce aceste dubii și nu au fost puțini cei care au interse în acest sens. De ce? Pentru că, în colecțiile lor, sau în colectele lor, pentru că nu este foarte clar, s-au putea să aibă una dintre piesele aceastea. Și atunci colportează această idee”, a mai adăugat acesta.
Analizele lor s-au făcut la diverse laboratoare de mare prestigiu din Europa și din SUA. După toate aceste teste care au demonstrat proveniența metalului, a aurului nativ, provenit din Munții Apuseni, există totuși, în continuare, persoane care sunt de părere că piesele ar trebui lăsate acolo unde sunt, fără a mai fi căutate.
„Acesta este raționamentul. A fost o campanie de presă din păcate foarte agresivă care ne demonstrează cât de mult rău pot face niște oameni care pretind a fi jurnaliști. Și în jurnalism există o deontologie, iar cel care face o evaluare, poate vedea că în final lucrurile s-au clarificat. Dar nu, cei care sunt stimulați să meargă înainte, perpetuând această campanie agresivă, știu ei de ce o fac”, a mai adăugat acesta.

Scurtă prezentare

Potrivit prezentării fostului procuror general al României, Augustin Lazăr, la data de 17 decembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a condamnat la 45 de ani de închisoare 11 inculpați (căutători de comori), pentru participare la un grup infracțional organizat și furt calificat de bunuri culturale. A obligat inculpații să restituie, părții civile, Statul Român, reprezentat de Ministrul Culturii, cele 15 artefacte sustrase sau să îi plătească contravaloarea cu suma de 1.5 milioane de euro.

Curtea a constatat că în perioada 2000-2001, inculpații au efectuat detecții și săpături ilegale pe situl arheologic „Sarmizegetusa Regia” (fosta capitală a Regatului Daciei – monument UNESCO) și au sustras două tezaure care conțin 15 brățări dacice din aur (cca.15 kilograme), vândute la diverse case de licitație din UE și SUA.
Convenția UNIDROIT și cooperarea juridică (ordinul de înghețare a bunurilor sau a probelor) au jucat un rol cheie în recuperarea bunurior furate. Tezaurul recuperat este expus acum la Muzeul Național de Istorie din București.

Diana CĂRBUREAN