Finlanda nu mai primește gaze din Rusia

23 mai 2022

Aprovizionarea Finlandei cu gaze naturale din Rusia a fost întreruptă sâmbătă, a anunţat compania energetică publică finlandeză Gasum, după ce ţara nordică a refuzat să plătească furnizorului Gazprom în ruble.

„Livrările de gaze naturale către Finlanda în cadrul contractului de aprovizionare Gasum au fost întrerupte”, a declarat compania într-un comunicat, adăugând că acum gazul va fi furnizat din alte surse prin gazoductul Balticconnector, care leagă Finlanda de Estonia. Grupul finlandez a declarat că a fost informat de către gigantul rus Gazprom cu privire la întreruperea livrărilor începând de sâmbătă.

În aprilie, Gazprom a cerut ca toate plăţile viitoare pentru livrările sale de export de gaze să fie decontate în ruble şi nu în euro, dar Gasum a respins cererea şi grupul a anunţat marţi că va cere arbitraj în justiţie. Deşi gazul reprezintă doar 8% din energia consumată în Finlanda, cel folosit de ţara nordică provine în principal din Rusia.

Gasum a asigurat însă că va putea obţine gaz de la alţi furnizori şi că îşi va continua activităţile „în mod normal”. Finlanda a dezvăluit deja vineri planuri de a se lipsi de gazul rusesc iarna viitoare, anunţând în special închirierea pe zece ani, împreună cu Estonia vecină, a unui terminal plutitor de regazificare a gazelor naturale lichefiate (GNL).

Furnizarea de gaze către câteva ţări care au refuzat să plătească în ruble pentru a nu sprijini economia rusă în timpul războiului din Ucraina, precum Polonia şi Bulgaria, a fost deja întreruptă de Gazprom. Anunţul vine la câteva zile după suspendarea exporturilor ruseşti de electricitate către Finlanda, din cauza unor probleme de plată.

Finlanda şi vecina ei Suedia au decis să se alăture NATO din cauza ofensivei ruse împotriva Ucrainei, considerând că Moscova este o ameninţare, în timp ce decenii, mai ales pe tot parcursul Războiului Rece, cele două ţări au ales nealinierea. Finlanda, în special, are o graniţă cu Rusia de aproximativ 1.300 km.

Moscova a avertizat deja Helsinki că o candidatură oficială de aderare la NATO ar fi „o greşeală gravă cu consecinţe de amploare”. Rusia şi-a justificat în special atacul din Ucraina prin apropierea vecinului său vestic de NATO, considerând că aceasta reprezintă o ameninţare „existenţială” la adresa securităţii sale.