Home / Business / INTERVIU. Vasile Gliga, lutierul care şi-a transformat numele în brand

INTERVIU. Vasile Gliga, lutierul care şi-a transformat numele în brand

Distribuie

111Prezent „La Alei”, la ediţia din acest an a Festivalului Văii Mureşului de la Gurghiu, la casa alegorică a companiei Gliga Instrumente Muzicale SA Reghin, liderul Partidului Social Democrat Mureş, deputatul Vasile Gliga, a acordat un interviu cotidianului Zi de Zi, prilej cu care a vorbit deschis despre satisfacţiile profesiei de lutier, pe care a practicat-o cu har şi pasiune înainte de accederea, în calitate de deputat, în Parlamentul României, precum şi despre realităţile pieţei muncii din România şi nu în ultimul rând despre proiectele prioritare ale judeţului Mureş.

Reporter: Ce ecouri au avut recentele participări ale familie dumneavoastră la expoziţii internaţionale de instrumente muzicale?

Vasile Gliga: E o mare realizare pentru municipiul Reghin, pentru judeţul Mureş şi pentru România faptul că am intrat pe piaţa din China şi avem cerere mare de viori pentru China. Se împlinesc deja doi ani de când fiul meu Cristian face expediţii în China cu firma din America, care poartă şi ea numele de Gliga în primul rând pentru credibilitate, pentru a câştiga încrederea pieţei din China. Faptul că munca românească a pătruns pe piaţa chinezească este un mare succes pentru ţară. Toată lumea se sperie de piaţa Chinei şi noi am demonstrat că putem rezista.

Rep.: Ce caracteristici are piaţa chineză?

V.G.: Ei produc 90% din producţia mondială de viori – şi când mă refer la vioară spun vioară, violoncel şi contrabas, instrumente cu coardă şi arcuş – şi consumă 70% din toată producţia mondială. Pentru că ei investesc pentru a cânta la un instrument. Fiecare familie, oricât de săracă ar fi, consideră că a cânta la un instrument muzical dezvoltă foarte mult copilul şi e o rampă de lansare pentru a ieşi în lume. Lemnul lor nu egalează însă lemnul din Munţii Gurghiului, unde este cel mai bun molid de rezonanţă.

Rep.: Aveţi lemnul care trebuie, mai e nevoie de oameni pregătiţi şi stimulaţi corespunzător pentru activitatea pe care o desfăşoară…

V.G.: Noi avem probleme, de fapt, cu forţa de muncă din România. Am putea livra toată producţia în China. La această întrebare v-aş răspunde în calitatea mea de deputat – persoană publică. Prin ceea ce fac în general – şi nu numai pentru oamenii care lucrează la viori, ci pentru tot Reghinul – susţin că România are o mare problemă cu forţa de muncă din cauză că românii nu câştigă în România, chiar dacă muncesc şi sunt foarte bine calificaţi, nici măcar cât e ajutorul social în Germania. Trebuie cât mai repede ca România să ajungă la un salariu minim de cel puţin 800 de euro, cât e ajutorul social în Germania. Nu poate să aibă pretenţii piaţa românească de forţă de muncă atâta timp cât e libertatea de a câştiga necalificat în Germania 1.500 – 2.000 de euro lunar. Asta înseamnă 8-9 mii de lei în România, când la noi se spune că e bine dacă iei 2.000 de lei.

Rep.: Ce măsuri consideraţi că se impun?

V.G.: Practic, se lucrează două-trei luni în Germania pentru o sumă care în România se câştigă într-un an de zile. Cât mai urgent, oricine va guverna această ţară trebuie să mărească salariile. Nu numai la muncitori, chiar şi la bugetari, deoarece toată forţa activă a României are tendinţa de a pleca din ţară. Oameni de afaceri din zona Mureşului cer întâlniri, solicită consultanţă pentru a vedea cum să poată aduce forţă de muncă din Asia, pentru că acum greu găseşti forţă de muncă deşi măreşti salariile. Nu e uşor să creezi o marcă, să rezişti pe piaţă şi oamenii care doresc să se menţină pe piaţă pun această problemă, că singura şansă de a rezista pe piaţa muncii e să aduci forţă de muncă de afară.

Rep.: Revenind la confecţionarea viorilor, ne puteţi spune ce v-a atras la meseria de lutier? Ce satisfacţii oferă această activitate?

V.G.: Am fost constructor de viori, am condus Firmele Gliga, iar astăzi sunt parlamentar. Pot să spun că am ajuns parlamentar pentru că la un moment dat am avut peste 1.000 de angajaţi, am câştigat încrederea oamenilor şi prin investiţia socială pe care am făcut-o, privată, mă refer la Şcoala de Dans Sportiv, un proiect foarte ambiţios care a crescut nivelul învăţământului de la nivelul municipiului Reghin şi care a devenit un reper pentru alte şcoli din Reghin. Aşa am ajuns parlamentar. Înainte de asta nici nu m-am gândit vreodată că o să ajung persoană publică. În 2001-2002, am avut peste 1.000 de angajaţi, nu doar la viori, ci în toate domeniile. Revenind la întrebarea dumneavoastră, totul a pornit de la dorinţa de a lucra singur acasă, cu soţia, din 90 până în 92. Făceam două viori pe lună. Am avut şansa ca în ianuarie 1990 să vizitez vestul Europei şi să îmi formez o imagine, o viziune, o altă gândire despre viaţă. Despre ce înseamnă de fapt progresul. Noi eram cu mult în urmă. Am avut şansa de a avea studii, de a avea familia împlinită, de a şti meseria de a face o vioară. Asta m-a ajutat enorm să încep afacerea. Întâmplarea a fost că atunci când m-am căsătorit m-am calificat la locul de muncă în fabrica de viori, am făcut şi mobilă de artă şi ca inginer stagiar am făcut prima vioară pentru concursul de la Cremona, în 1988. Asta mi-a dat siguranţa şi puterea de a învinge un sistem, de fapt. O mentalitate, o gândire. Era foarte greu pentru cineva să se desprindă de o fabrică unde avea carte de muncă, pentru a lucra pe cont propriu. Eu am avut acel curaj, să încep să fac viori singur, acasă. După aceea, în 1991 am plecat de la fabrică şi de atunci lucrez pe cont propriu.

112

 

Rep.: Ce rol joacă familia dumneavoastră în consolidarea numelui Gliga în lume?

V.G.: Băiatul meu Cristian e de 15 ani în America, ştie să promoveze foarte bine numele Gliga, un nume respectat pe pieţele internaţionale, atât în America şi în Asia, inclusiv în Japonia şi Australia. În Reghin, fiica mea Dumitriţa şi soţia mea se ocupă de fabrica de viori. Foarte mult contribuie la brandul Gliga şi fiica mea Mirona, care e campioană mondială la dans sportiv şi care duce mai departe învăţăturile de la singura şcoală din lume de profil.

Rep.: Trecând la politică, având în vedere că sunteţi liderul Partidului Social Democrat Mureş, nu se poate să nu vă întreb sub ce auspicii pregătiţi campania pentru alegerile parlamentare din acest an…

V.G.: Sunt foarte conştient şi îmi asum această răspundere, la nivel naţional toate tunurile sunt pe PSD. Faptul că a câştigat alegerile locale nu face altceva decât să mobilizeze toate celelalte forţe politice împotriva PSD-ului. Ca organizare, ca oameni, faptul că avem primari valoroşi, îmi dau speranţa că şi la parlamentare vom fi primii, poate chiar detaşat. În ceea ce mă priveşte, pot să discut mai mult despre judeţul Mureş. Am participat vineri, 29 iulie, la Sărbătoarea Imnului şi l-am auzit pe actorul Nicu Mihoc cu o poezie de Avram Iancu. „M-am născut să fac istorie şi vreau să fac istorie, dar m-am născut să tac…” M-am regăsit în aceste versuri, deoarece eu de obicei sunt oarecum tăcut. Dar m-am născut să fac ceva pentru ţara asta, să rămână ceva pentru ţara asta şi după aceea să vorbesc, să apăr realizările poporului român.

Rep.: Care sunt proiectele pe care le consideraţi prioritare pentru dezvoltarea judeţului Mureş?

V.G.: Am avut un mandat de deputat când am fost în opoziţie şi nu am avut realizări remarcabile. Am reuşit însă în al doilea mandat, ca vicepreşedinte al Comisiei de Cultură şi ca preşedinte al Comisiei de IT să văd mult mai matur lucrurile, să văd ce se poate face din punct de vedere din punct de vedere legislativ, economic şi nu mai pot să îmi permit să spun că nu pot sau că mai am de învăţat. Nu. Acum, faptul că la nivel de judeţ PSD a câştigat alegerile şi şi-a asumat o guvernare la nivel de judeţ ne obligă la proiecte mari. Pentru a face însă proiecte mari e nevoie să ai răbdare cu oamenii care iau decizia, să îi asculţi şi să îi îndrumi pentru a face aceste proiecte. E foarte greu, însă secretul unui om politic bun este de a coagula cât mai multe forţe politice şi administrative pentru proiecte majore. Nu e momentul să acuzi pe ceilalţi din trecut, deoarece timpul trece foarte repede. Trebuie să faci tu, să continui ce au început alţii, nu să acuzi. De exemplu, sunt aproape 30 de ani de când a început construirea barajului de la Răstoliţa şi încă se caută vinovaţi pentru întârzierea proiectului, cine a avut interese în exproprieri şi aşa mai departe. Trebuie expropriat rapid, deoarece proiectul e finalizat în proporţie de peste 90%. Trebuie să ne ambiţionăm să finalizăm aceste proiecte. Nu se poate să blochezi un proiect început, finanţat şi să întârzii ani de zile cu licitaţiile. Centura de ocolire a municipiului Târgu-Mureş e un alt exemplu de proiect care trebuie finalizat cât mai repede, la fel ca Autostrada, bineînţeles cu sprijinul factorilor politici şi administrativi care sunt implicaţi. De asemenea, alte proiecte majore care consider că trebuie finalizate urgent se referă la gestionarea deşeurilor menajere la Târgu-Mureş şi darea spre operare a depozitului de la Sânpaul. Nu în ultimul rând, cred că politicienii judeţului Mureş ar trebui să fie mult mai atenţi la zona de câmpie, unde consider că prioritatea numărul 1 este construirea unei magistrale de apă.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

VIDEO: Start la ediția cu numărul 2 a campaniei ”High or Alive”

Distribuie „Drogurile reprezintă un fenomen social și sanitar complex, care afectează milioane de persoane din …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.