Share
Home / Invatamant / Doi profesori din Iran la Universitatea „Petru Maior”

Doi profesori din Iran la Universitatea „Petru Maior”

În ultimele două săptămâni, Universitatea „Petru Maior” a găzduit doi profesori din Iran care au împărtășit din cunoștințe și experiență studenților și cadrelor didactice dornice să afle mai multe despre un domeniu foarte frumos, și anume lingvistica. „Am ales acest domeniu deoarece suntem pasionați și interesați de diversitatea limbilor, iar pasiunea s-a transformat pe parcurs în expertiză.” ne-a spus Hossein Navidinia.

Mai multe despre acest proiect și ce se preconizează în viitor ne-a spus prof. dr. ing. abil. Liviu Moldovan. „Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș participă la programul Erasmus+ al Uniunii Europene din anul 1998, fiind derulare anual peste 150 de mobilități de studenți, cadre didactice și administrative în spațiul comunitar. Anul universitar 2017-2018 este un an de debut al participării universității în cadrul programului Erasmus+ acțiunea K107 – mobilități cu țări partenere, din afara spațiului comunitar. Sunt semnate acorduri de colaborare cu universități din Albania, Egipt, India, Iran, Malaezia, Republica Moldova, Togo, care vizează schimburi academice bilaterale de cadre didactice pentru scurte misiuni de predare, în acest context fiind efectuată mobilitatea profesorului Hossein Navidinia de la Universitatea din Birjand. Până la momentul actual s-au încheiat misiunile de predare ale profesorilor de la Universitatea „Petru Maior” la Universitatea din Lome Togo, Universitatea din Zagazig Egypt, Universitatea din Tirana Albania, fiind în pregătire mobilitățile la Universitatea McMaster Hamilton Canada, Universitatea AISECT  Bhopal India și Universitatea Kebangsaan din Malaezia. În următorii ani se preconizează extinderea parteneriatelor și cu alte universități de pe mapamond precum și includerea mobilităților studențești în acțiunile proiectului.”

Suportul vizual: un ajutor de neînlocuit în învățământ

Profesorii au prezentat în cadrul expunerilor contribuția potențială a ajutorului vizual și traducerii intersemiotice în procesul de învățare a limbajului. Au evidențiat atât importanța acestuia în învățare și predare, cât și cele trei experimente coordonate de aceștia. În primul, condus de Nargess Hekmati, au fost folosite filmele la ora de engleză pentru a învăța studenții scrisul creativ. Studenții au făcut cunoștință cu diferite filme și genuri și au fost rugați să scrie despre diferite scene, personaje, cadre, să își dezvolte limbajul și imaginația. Al doilea experiment a constat în împărțirea în două grupe a studenților care au fost rugați să facă exerciții de scriere și de imaginație cu ajutorul imaginilor sau fără acestea. Iar ultimul experiment, condus de Navidinia, a constat în folosirea imaginilor în învățarea limbii engleze prin limbajul semnelor a persoanelor cu deficiențe de auz. Concluzia acestor studii a fost unanimă: suporturile vizuale au impact serios asupra învățării de orice fel.

„Vizita domnului Hossein Navidinia, lector univ. dr., Universitatea din Birjand, Iran, a avut loc în cadrul programului Erasmus; dânsul a fost însoțit de doamna lector drd. Nargess Hekmati. Vorbim, așadar, despre o mobilitate de misiune didactică ce vizează promovarea colaborării între universități, consolidarea internaționalizării actului de predare-învățare și a dimensiunii culturale a acestuia, îmbunătățirea competențelor lingvistice ale studenților și lărgirea orizontului lor cultural. Atelierele științifice organizate cu această ocazie în cadrul  Departamentului de Filologie, Facultatea de Științe și Litere, s-au dovedit extrem de interesante și utile, oferind studenților o abordare diferită a unor aspecte din domeniul lingvisticii, metodicii și traductologiei, prin prezentarea unor studii de caz cu specific cultural actual.” ne-a spus unul dintre organizatorii cursurilor, dr. Cristina Nicolae, lector universitar la UPM. Alături de ea au contribuit la organizare lector dr. Lako Cristian și conf. dr. Han Bianca.

Întrebați dacă au sesizat diferențe culturale sau academice între Iran și România, cei doi iranieni au precizat că „Am descoperit că oamenii sunt foarte buni la suflet aici și chiar se regăsesc multe asemănări între aceștia și iranieni, chiar și din punct de vedere lingvistic, regăsindu-se multe cuvinte comune. Cele mai mari diferențe țin de rezultatul practicării a două religii diferite în cele două țări. De asemenea, sistemul educațional pare asemănător din câte am înțeles. Sunt unele diferențe notabile în mod special din cauza faptului că România trebuie să urmărească sistemul european Bologna. Spre exemplu, în Iran avem un examen național de admitere obligatoriu Konkour pentru studenții dornici să intre la facultate.”

Nu în ultimul rând, Hossein Navidinia a ținut să spulbere mitul legat de Iran: „Iran este o țară foarte sigură de vizitat, fiind chiar cea mai sigură din regiune. Din păcate mulți oameni au frica de a vizita această țară din cauza impactului media, însă această concepție este greșită.”

Elena POLEARUȘ

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Proiectele de infrastructură devin mai puțin costisitoare. Novitas 3D City – Orașul tău digital

Cum ar fi ca o municipalitate din România să aibă orașul scanat ca în palmă, …

Share
Share