Share

Home / Sanatate / Plăcerea senzorială și plăcerea imaginară. Explicaţiile psihologului Laura Maria Cojocaru

Plăcerea senzorială și plăcerea imaginară. Explicaţiile psihologului Laura Maria Cojocaru

Prin studiul persoanelor care afirmă că sunt fericite, s-a ajuns la concluzia că starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului și este legată de neurotransmitatorii dopamină, oxitocina, endorfine, oxid nitric și serotonină.

Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), dopamină mediază transferul emoțiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng și centrii emoționali din nucleus accumbens. Mai mult, dopamină este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reușită.

“De cealaltă parte, oxitocina este produsă de hipotalamus și secretată de glanda pituitară și este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiți sau când ne alintam copilul, animăluțul ș.a. Endorfinele (morfină naturală) sunt stimulate de oxitocina și au legătură cu lipsa durerilor fizice și euforia simțită în urmă exercițiilor fizice sau când suntem entuziasmați de o persoană, idee, situație. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditația și respirația nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reacție în lanț, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează și se dilată. Nu în ultimul rând, serotonină este stimulată tot de oxitocina și este responsabilă de creșterea stării de spirit, creșterea încrederii, determinării și a unei mai mari doze de autoacceptare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Există două aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere:

Plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experiența propriu-zisă.

Plăcerea anticipativă sau imaginară care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur și simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exp. o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrățișare, o plimbare pe cărări de munte, etc.

“Neurotransmitatorii se declanșează la fel în ambele situații. În momentele din viață în care zicem că suntem stresați, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalină (sau epinefrină) care declanseasa reacția de tipul “luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreția de citocine, inhibă indirect secreția de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) și inhibă amigdala de la care provine teamă, neliniștea, grijile care declanseasa reacția de tipul “luptă sau fugi”. Efectul reacțiilor de tipul “luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar. Stările de fericire, mulțumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.

Ce facem pentru a ne întări sistemul imunitar, pentru a ne aduce în ființa și în viața noastră starea de sănătate și fericire?

Specialistul este de părere că trebuie să mergem pe cele 2 cai care produc plăcerea: activități concrete și activități anticipativ/imaginative.

Din activitățile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive și de la care ai ceva de învățat, timp petrecut în natură, mișcare fizică, activități recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentație echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relații sănătoase, viață intimă împlinită, restructurarea modului de gândire și raportare la evenimentele vieții.

Din activitățile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditație, accesarea unor tranșe de hipnoză și autohipnoza, tehnici de relaxare, tehnici de respirație. Acest tip de activității au că rol activarea frecvenței alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG ca un model care arată ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvența de 8-12 Hz.

“În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreția de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rată respirației și rată metabolică, se intensifica fluxul de sânge către creier, crește activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar. În concluzie, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorieaza funcția cognitivă, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguină, ajută la menținerea longevității și tinereții, diminuează dependențele (înlocuind substanțele din exterior – care produc de moment o stare de bine – cu substanțele fizice, declanșate natural), contribuie la o greutate adecvată, îmbunătățesc calitatea vieții”, conchide Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

(Redacţia)

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Gărzi de noapte la farmaciile din Târnăveni

Conducerea Colegiului Farmaciștilor din Județul Mureș a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă, lista …

Share
Share