Copiii armeni, învățați de mici să prețuiască valorile și să-și iubească etnia

Secretarul Uniunii Armenilor din România, filiala Cluj-Napoca, Anna Steib, a transmis, în cadrul ediției cu numărul XIII a Festivalului intercultural ProEtnica, că uniunea face demersuri ca să-i apropie pe copiii armeni de valorile și tradițiile acestei etnii, pentru ca aceștia să nu-și uite originile și să iubească etnia armeană. În acest sens, studenții din Armenia care vin să studieze la Cluj-Napoca devin profesori. La ProEtnica, au participat, în premieră, fetițe cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, membre ale Ansamblului „Rodia”, care s-au pregătit în mod special pentru cel mai mare festival al minorităților naționale din țară.

La ProEtnica XIII, au participat atât meșteșugari populari armeni, cât și tinere talente, scopul membrilor uniunii fiind acela de a le prezenta oamenilor o parte din tradițiile și obiceiurile armenilor. „Noi facem parte din Uniunea Armenilor din România. Ne-am înființat cu puțin timp după ce s-a înființat Uniunea din București. Eu m-am înscris în uniune în anul 1994. Am adus la ProEtnica doi meșteșugari armeni de origine armeană, Alexa Szentannai, care creează bijuterii din pietre semiprețioase, și Bogdanfi Almos, care lucrează în sare. Ansamblul nostru format din fetițe, care s-au pregătit pentru Festivalul Sighișoara Medievală. Avem fetițe de șase ani în ansamblu, care se formează acum. Avem la Cluj în jur de 80 de armeni înscriși la filială. Eu cred că în oraș trăiesc mai mulți, dar din varii motive nu s-au înscris”, a precizat Anna Steib.

„Din păcate, am pierdut limba armeană”

Armenii sunt, în prezent, dispersați în mai multe zone și orașe din țară, regretul cel mai mare al celor care încă mai păstrează tradițiile fiind pierderea limbii. „Este foarte important pentru noi să participăm la cel mai mare festival al minorităților naționale din România, pentru că după cum am observat, lumea nu știe că există armeni în Ardeal. Este foarte important să ne arătăm și să ne prezentăm. Existăm la Gheorgheni, la Miercurea Ciuc, la Dumbrăveni, la Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Baia Mare, Gherla, deci suntem. Atunci când a fost recesământul unii armeni s-au declarat români, alții unguri și nu armeni. De fapt, foarte puțini se declară armeni. La Cluj-Napoca, suntem și vorbitori de limba maghiară, și vorbitori de limba română, dar toți suntem armeni, nu avem probleme. Toate activitățile se desfășoară în ambele limbi. Din păcate, am pierdut limba armeană, pentru că suntem de mai bine de 300 de ani în Transilvania”, a arătat secretarul Uniunii.

Astfel, pentru a-i motiva pe copii și tineri să nu-și uite originile, cei din Uniunea Armenilor le-au căutat profesori care-i învață limba armeană. „Până în 1940 existau școli. La Gherla, spre exemplu, era internat de fete și băieți, orfelinat, casă de bătrâni, dar după ce a venit democrația s-a închis și școala. Acum am reînceput să formăm mici grupuri și să găsim profesori și să-i învățăm pe copii limba armeană. La Cluj este un caz fericit, pentru că suntem oraș universitar și au început să vină studenți din Armenia la noi și atunci acești studenți devin profesorii noștri. Este enorm de important pentru noi ca cei mici să nu-și uite originile și să iubească etnia armeană, pentru că sunt descendenți ai familiilor armene, care au descins din Moldova în Ardeal”, a mai adăugat Anna Steib.

Festivalul intercultural ProEtnica, ediția a XIII-a, este cea mai importantă manifestare dedicată minorităților naționale din România, la Sighișoara fiind prezente cele 20 de minorități naționale, cu peste 840 de participanți din partea minorităților.