Meseria, brăţară de aur, mai mult decât o zicală

După ce s-a vorbit destul de mult în ultimii ani despre reînfiinţarea şcolilor profesionale, la sfârşitul lunii ianuarie au fost făcuţi primii paşi, publicându-se spre consultare pe portalul Ministerului Educaţiei Naţionale “Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de stat cu durata de trei ani”.

Va creşte atractivitatea şcolilor profesionale

Reînfiinţarea şcolilor profesionale fiind o schimbare majoră aşteptată atât de mulţi elevi, dar mai ales de un mare număr de angajatori, am încercat să aflăm câteva detalii de la inspectorul şcolar pentru învăţământ profesional şi tehnic, Laura Pop.

“Metodologia a fost publicată deocamdată doar spre consultare, dar apar câteva schimbări pozitive. Între ele aş aminti faptul că învăţământul profesional începe din anul şcolar 2014-2015 din clasa a IX-a şi se termină în clasa a XI-a”, ne-a informat Laura Pop.

Această schimbare este pozitivă în măsura în care elevii intraţi la liceu în clasa a IX-a deveneau reticenţi la a face schimbarea, de la liceu, către o şcoală profesională, în clasa a X-a. “În proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani, avem planificate  44 de clase cu 1232 de elevi, pentru aproape toate calificările necesare Judeţului Mureş. În continuare, există învăţământ profesional cu durata de 2 ani, după clasa a IX –a, unităţile şcolare au planificate 19 clase, cu 532 de elevi pentru  anul şcolar 2014-2015 şi să nu uităm există şi liceul, filiera tehnologică ,142 de clase, cu profilele Tehnic, Servicii şi Resurse naturale şi protecţia mediului, cu specializările aferente fiecărui profil”, a completat Laura Pop.

În metodologia publicată, la articolul 6 sunt amintite susţineri financiare pentru elevi prin aşa-numitele “Burse profesionale”, precum şi distinct de acestea, elevii din învăţământul profesional cu durata de trei ani pot beneficia şi de susţinere financiară, stimulente şi alte forme de sprijin acordate de partenerul de practică, în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile contractului de practică. “Suntem convinşi că implementarea acestor măsuri va creşte atractivitatea şcolilor profesionale, care pe nedrept au ieşit din sfera de interes a elevilor”, a completat inspectorul de specialitate.

“Avem cadre bine pregătite”

Angajatorii s-au plâns deseori de slaba pregătire practică a celor care încercau să se angajeze. “Sperăm că se va rezolva şi această problemă. Avem cadre bine pregătite, nu ar fi probleme cu resursa umană. Poate cel mai bine ar fi ca elevii să facă practică chiar la angajatori, aşa ar putea să şi-i formeze în conformitate cu cerinţele specifice postului”, a specificat Laura Pop.

Un alt neajuns semnalat de angajatori în anii trecuţi a fost ponderea orelor de practică faţă de cele de teorie. “Şi acest aspect pare a fi rezolvat în metodologia publicată, deoarece schemele orare sunt flexibile din punct de vedere al alocării numărului de ore pentru fiecare disciplină, orele de pregătire putând fi distribuite pe parcursul unui an şcolar, dar şi comasate pe parcursul câtorva săptămâni”, a mai precizat inspectorul. În ultimii ani învăţământul profesional neregăsindu-se printre priorităţile elevilor, s-ar putea să nu fie uşor de captat interesul acestora pentru dobândirea unei meserii. “Pentru promovarea ofertei învăţământului profesional vom realiza mai multe activităţi, cum ar fi „Săptămâna meseriilor” în perioada dedicată activităţilor de consiliere şi orientare profesională a elevilor, „Târgul meseriilor” pentru prezentarea ofertei la nivel judeţean, dar vom face şi promovarea învăţământului profesional şi a numărului de locuri disponibile în mijloacele locale de comunicare în masă”, a precizat Laura Pop. Aşadar, învăţământul românesc face schimbări de bun augur, care vor schimba pozitiv atât calitatea învăţământului, cât şi capacitatea elevilor de a se încadra pe piaţa muncii.

Edith VEREŞ