Share

Home / Cultură / Unitate în diversitate, şansa de a fi Capitala Europeană a Culturii

Unitate în diversitate, şansa de a fi Capitala Europeană a Culturii

1AAsociaţia Târgu-Mureş 2021, care are în componenţă Consiliul Judeţean Mureş, Primăria municipiului Târgu-Mureş, Primăria municipiului Sighişoara şi Primăria staţiunii Sovata, a lansat oficial joi, 24 septembrie, strategia de promovare a municipiului Târgu-Mureş pentru candidatura la titlu de Capitală Europeană a Culturii 2021, sloganul propus Europei fiind „Făcut în Târgu-Mureş”.

Campanie în cinci limbi

Dosarul de candidatură va fi depus oficial în data de 10 octombrie 2015, perioada de jurizare urmând să aibă loc în două etape: cea de preselecţie, în decembrie 2015, şi selecţia finală, în septembrie 2016.

Campania reprezintă o premieră în România, fiind lansată în paralel în cinci limbi, română, maghiară, germană, romani şi engleză, şi va vorbi despre experienţele unice pe care fiecare comunitate a oraşului le oferă şi le trăieşte aici de sute de ani. De asemenea, strategia de promovare a candidaturii municipiului Târgu-Mureş la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 include şi o componentă digitală, care va putea fi urmărită pe pagina de Facebook a proiectului, mures2021, precum şi pe website-ul www.tirgumures2021.ro.

1 dobre

Cel mai important proiect al judeţului Mureş

Invitaţii au fost salutaţi de Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, care a transmis mulţumiri tuturor celor care s-au implicat în proiect şi a afirmat că municipiul Târgu-Mureş este pregătit să devină Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. „Vreau să le mulţumesc tuturor celor care astăzi sunt aici, tuturor celor care nu sunt aici şi au lucrat la acest proiect. Suntem echipa care ne-am înscris cu 64 de zile de această competiţie, înainte de 10 octombrie, astăzi suntem dacă nu mă înşel la a 57-a zi de muncă. A fost un maraton, un sprint, o probă de 100 de metri garduri. Am avut oameni care au pus foarte, foarte mult suflet”, a precizat Ciprian Dobre. „Suntem în felul nostru diferiţi şi bine că e aşa. Cel mai important lucru este că vrem, că dorim să fim Capitală Europeană a Culturii în 2021, că toţi suntem uniţi, fără nicio excepţie şi avem curajul să spunem acest lucru. Avem curajul să spunem că vom câştiga, că vom fi Capitală Culturală a Europei în 2021 şi că suntem pregătiţi să ne descopere Europa şi mai ales oamenii pentru că oamenii din Europa sunt cei care vor veni, ne vor vizita şi se vor simţi bine la Târgu-Mureş”, a completat Ciprian Dobre.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, care deţine şi funcţia de co-preşedinte al PNL Mureş, unitatea construită în jurul proiectului de toate partidele politice importante, ONG-urile şi oamenii de cultură de la nivelul judeţului Mureş reprezintă unul dintre atuurile demersului iniţiat de Asociaţia Târgu-Mureş 2021. „În 2013, când am organizat Centenarul Palatului Culturii din Târgu-Mureş, spuneam că, după 100 de ani, le suntem datori celor care l-au construit cu un proiect cultural de recunoştinţă. Tot atunci, adăugam că le suntem datori şi generaţiilor de peste încă 100 de ani cu o faptă pe măsură. De aceea, în ultimii doi ani, am construit cel mai important proiect al judeţului Mureş, candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii. A fost cel mai evident mesaj de unitate din ultimii 25 de ani. Fără excepţie, partidele politice, organizaţiile minorităţilor naţionale şi oamenii de cultură din zona publică şi neguvernamentală au agreat şi au susţinut, încă din prima clipă, această iniţiativă. A fost o lecţie de respect faţă de valorile noastre tradiţionale şi o dovadă de conştientizare a apartenenţei la valorile europene”, a declarat Ciprian Dobre.

1 arafat

SMURD, exemplu pentru cultură

Ambasadorul proiectului Târgu-Mureş – Capitală Europeană a Culturii 2021, dr. Raed Arafat, s-a declarat onorat de faptul că a fost numit ambasador al municipiului Târgu-Mureş. „Eu cred că, Capitală Europeană Culturală înseamnă un oraş care a influenţat mult mai mult în afara oraşului decât numai în interiorul oraşului respectiv. Târgu-Mureş a avut un impact nu numai pe România, a avut un impact major şi pe alte ţări”, a spus secretarul de stat Raed Arafat, cu referire la faptul că SMURD a fost înfiinţat la Târgu-Mureş şi a ajuns un model de bune practici în medicina de urgenţă pentru multe ţări europene. „Dacă cineva mă întreabă dacă merită municipiul Târgu-Mureş să fie oraş – capitală culturală a Europei, răspunsul meu este că merită. Pentru că a făcut, din 1990, ceva care se resimte peste tot, nu numai în Târgu-Mureş şi este recunoscut de foarte mulţi în afara României şi oriunde mergem şi se vorbeşte de sistemul de urgenţă din România se vorbeşte şi de Târgu-Mureş”, a adăugat creatorul SMURD în România.

1 prefect

Avem ce să oferim

În alocuţiunea sa, prefectul judeţului Mureş, Lucian Goga, a felicitat iniţiatorii proiectului, catalogat ca fiind foarte ambiţios. „Târgu-Mureş are ce oferi ca şi Capitală Europeană a Culturii, Târgu-Mureş are cultură, Târgu-Mureş are universităţi, Târgu-Mureş are medici de prestigiu, Târgu-Mureş are SMURD şi multe altele. Sigur, în completare vine Sighişoara, Sovata, deci avem ce să oferim”, a precizat Lucian Goga. De asemenea, prefectul judeţului Mureş a afirmat că armonia şi multiculturalitatea sunt două atuuri care pot transforma în succes proiectul de candidatură al municipiului Târgu-Mureş la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

1 soos

Ofertă culturală bogată

Printre vorbitori s-a numărat şi directorul Muzeului Judeţean Mureş, consilierul local Soos Zoltan, despre care Ciprian Dobre a afirmat că are un „aport cu sufletul” şi „pune suflet în tot ceea ce face”. „Îmi doresc să pot contribui cu cunoştinţele mele, cu colegii mei, cu colectivul de la Muzeu la ceea ce va reprezenta un oraş Capitală Europeană Culturală. Evident, nu e vorba numai de Muzeu, sunt foarte multe instituţii culturale valoroase în judeţul Mureş şi în Târgu-Mureş. Cred că suntem printre puţinele oraşe din România unde sunt patru teatre şi alte instituţii cum ar fi Filarmonica de Stat, Universitate de Artă Teatrală, valori care trebuie prezentate”, a menţionat directorul Muzeului Judeţean Mureş.

1 maior

Faţa oraşului, în continuă schimbare

Viceprimarul liberal al municipiului Târgu-Mureş, Claudiu Maior, a subliniat potenţialul pe care „Oraşul trandafirilor” îl are pentru a se înscrie în circuitul capitalelor culturale europene. „Acest lucru este susținut de acțiunile Primăriei Târgu-Mureș. Faptul că în anul 2015 suntem înfrățiți și menținem legăturile cu zece orașe din Europa și din lume ne face să ne simțim încrezători în depunerea acestei candidaturi. Suntem unul din municipiile din România cu cea mai mare accesare de fonduri europene, în primele şapte orașe! Fața orașului este într-o continuă schimbare. Am reabilitat și Cetatea Medievală din fonduri europene tranformând-o într-un spațiu cultural special. Aici m-aș referi doar la concertul de deschidere al cetății. Toate acestea constituie avantaje serioase pentru a ne califica în acest proiect. O știre Agerpres din mai 2015 confirmă faptul că județul Mureș, este a patra destinație turistică a României, după București, Constanța și Brașov. Ne onorează gestul de susținere al orașelor Sighișoara și Sovata, care văd în acest proiect o oportunitate, pentru a se putea crea circuite turistice și culturale atractive”, a menţionat viceprimarul liberal al municipiului Târgu-Mureş. „De asemenea, multiculturalitatea, buna convieţuire şi armonia care domină în acest areal transilvan, sunt doar câteva repere ale cărţii de vizită cu care municipiul Târgu-Mureş devine un candidat cu şanse reale la obţinerea titlului de Capitală a Culturii Europene”, a mai spus Claudiu Maior.

1 peti

Capitală Europeană a Multiculturalităţii

Viceprimarul UDMR al municipiului Târgu-Mureş, Peti Andras, şi-a început alocuţiunea afirmând că titlul de Capitala Europeană a Culturii „este astăzi un vis care poate deveni o realitate” şi a fost de părere că „Oraşul trandafirilor” va putea fi supranumit şi Capitala Europeană a Multiculturalităţii 2021. „Orice tip de capitală ar deveni Târgu-Mureşul şi în orice domeniu ar fi o mare realizare şi acest titlu de Capitală Europeană a Culturii înseamnă drepturi şi obligaţii. Prima obligaţie este unitatea. Unitatea pentru mine nu înseamnă că suntem toţi la fel, ci dimpotrivă, că toţi suntem diferiţi. Există o frăţie şi o densitate culturală, etnică, religioasă în gândire, în percepţie şi în abordare. Dar totodată unitatea înseamnă că aveam aceleaşi obiective şi acelaşi scop”, a afirmat Peti Andras.

1 horatiu suciu

Demers cu şanse

Un alt ambasador al municipiului Târgu-Mureş, dr. Horaţiu Suciu, a fost de părere că „Oraşul trandafirilor” îndeplineşte toate condiţiile pentru a finaliza cu brio proiectul şi şi-a reamintit sprijinul necondiţionat în acest sens. „Vă mulţumesc pentru că sunteţi aici, o iau ca pe un semn că acest demers are şanse şi aşa cum spuneam, avem foarte mulţi oameni în domenii în care pot fi ambasadori în acest sens. Vă promit că tot ceea ce ţine de mine, voi face pentru reuşita acestui proiect”, a arătat cel supradenumit şi „Doctorul inimilor de copii”.

sighisoara

Sighişoara, partener de nădejde

Viceprimarul municipiului Sighișoara, Ionel Gavrilă, a explicat că Sighișoara și-a făcut cât se poate de bine temele în ceea ce privește protejarea patrimoniului din Cetatea Sighișoarei, perla întregii țări. „Vreau să pornesc de la premisa că Sighișoara merită acest lucru. E vorba de Cetatea noastră, a Sighișoarei, perla Sighișoarei și a întregii țări. Statutul nostru pe care îl avem pentru varianta UNESCO constă în faptul că trebuie să avem foarte mare grijă în ceea ce privește protejarea patrimoniului din Sighișoara. Noi ne-am făcut temele, în sensul că am prezentat tot ce ni s-a cerut cu privire la Cetatea Medievală. Am prezentat patrimoniul, activitățile culturale, fotografii cu o vechime foarte mare și încercăm pe cât posibil să răspundem la toate adresele, la toate problemele care sunt din partea Consiliului Județean și să fim într-adevăr orașul care completează bine ceea ce ne dorim împreună”, a precizat Ionel Gavrilă.

sovata

Staţiunea Sovata, valori naturale şi turistice

Primarul stațiunii Sovata, Peter Ferenc, a transmis că Târgu-Mureș, Sighișoara și Sovata sunt trei locații care se îmbină extraordinar de bine, fiecare dintre ele având lucruri deosebite cu care să se mândrească. De asemenea, Peter Ferenc a precizat că datorită valorilor unice naturale și turistice pe care le au Sovata și Sighișoara se poate contura un proiect foarte bun. „Este o idee extraordinară, iar cele trei locații, Târgu-Mureș, Sighișoara și Sovata se îmbină extraordinar de bine. Eu consider că fiecare în parte are lucruri deosebite cu care se pot mândri cei din județul Mureș și consider totodată că așa cum Târgu-Mureșul este o capitală culturală cu o istorie bogată și un viitor foarte bine conturat, la fel Sighișoara și Sovata pot veni în completare cu valorile pe care le au – acele valori naturale, turistice, iar astfel poate ieși un proiect foarte bun. Cum a precizat și domnul președinte Ciprian Dobre, eu consider că vom fi unii dintre cei mai puternici pe această listă de 14 orașe care participă și am speranța că avem șanse că câștigăm. Cu valorile unice pe care le are în Europa și în lume, pentru Sovata este o ocazie foarte bună să fie și mai bine cunoscută în Europa. Chiar dacă deja suntem cunoscuți este o șansă să ne cunoască și mai bine Europa și consider că prin acest proiect putem promova mult mai bine aceste valori”, a afirmat Peter Ferenc.

1 enachescu

Cultură fără educație nu se poate

Rectorul Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș, prof. univ. dr. Călin Enăchescu, a vorbit, la finalul strategiei de promovare, despre importanța educației în acest proiect. „Universitatea „Petru Maior” este o universitate pentru comunitate, așa cum spune și sloganul, deci este ancorată pe deplin în realitățile Târgu-Mureșului și arealului mureșean. Evident că nu se poate cultură fără educație și din punct de vedere al educației cred că avem un cuvânt important de spus. Noi am îmbrățișat cu mult drag și cu mare interes acest proiect, care are o importanță evidentă pentru orașul Târgu-Mureș, dar în același timp trebuie să mărturisesc că dacă acest proiect va fi fructuos va avea și pentru universitatea noastră. Chiar dacă în momentul de față noi avem aproximativ 80 de acorduri de cooperare cu universități din Europa și din alte zone, cred că un astfel de proiect aduce un plus pentru dezvoltarea Universității noastre, prin organizarea de evenimente culturale, științifice și, într-adevăr, acea deviză că Târgu-Mureșul să ajungă pe harta Europei se va putea îndeplini cu acest proiect”, a precizat rectorul Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureș.

Totodată, prof. univ. dr. Călin Enăchescu a fost de părere că întreaga comunitate trebuie să creadă în acest demers, câștigul mare fiind tocmai unitatea care s-a realizat pe acest proiect. „Mediul academic universitar e un argument foarte important, elementul de multiculturalitate, capacitatea de a oferi atracții turistice, culturale, meșteșugărești pentru această zonă sunt, de asemenea, elemente importante și toate acestea conferă o reală șansă municipiului. Trebuie să credem toți în aceste lucruri. S-a menționat cu ocazia acestui eveniment că atât timp cât nu reușim să convingem și să coagulăm toți cetățenii și toate instituțiile importante ale acestui oraș, atunci șansele descresc. Indiferent dacă câștigăm sau nu, rămâne un câștig faptul că s-a realizat o unitate pe acest proiect care poate fi generalizată mai departe pentru întreaga activitate a orașului”, a punctat prof. univ. dr. Călin Enăchescu.

1 gliga

Promovăm ce avem frumos

Preşedintele PSD Mureş, deputatul Vasile Gliga, totodată unul dintre cei mai destoinici lutieri ai judeţului Mureş, a declarat că mizează pe calităţile locuitorilor judeţului, români, maghiari, ţigani, saşi şi alte naţionalităţi. „Sunt optimist şi cred că este un proiect foarte bun prin faptul că promovăm ce avem frumos, cu multă istorie, multă cultură, tradiţie şi mai ales faptele bune ale românilor din judeţul Mureş. Într-adevăr, Târgu-Mureş este cel mai important oraş din judeţ şi ar fi ideal pentru tot judeţul să reuşim să fim capitală culturală europeană, tocmai pentru a promova aceste calităţi ale românilor, indiferent de naţionalitate şi de meserie”, a arătat Vasile Gliga.

Cultura ne defineşte

Directorul Filarmonicii de Stat din Târgu-Mureş, Vasile Cazan, a transmis felicitări echipei care a gândit proiectul, despre care a afirmat că va fi unul de succes pentru cultura judeţului Mureş. „Este o provocare pentru noi toţi, în primul rând pentru cei care suntem implicaţi în actul de cultură, pentru că practic cultura ne defineşte şi la cultură se rezumă proiectul, sigur în diferitele ei ipostaze. Sunt bucuros că acest lucru s-a lansat în timp record şi ştiu câtă muncă este în spatele acestui moment. Sunt atâtea lucruri bune care se întâmplă aici şi care practic ne dau şanse. Eu din start am fost şi sunt încrezător în reuşita acestui demers”, a declarat Vasile Cazan.

România, în atenţia Uniunii Europene

Şeful Inspectoratului Şcolar al Judeţului Mureş, consilierul judeţean Ştefan Someşan, a precizat că municipiul Târgu-Mureş deţine toate atuurile pentru a deveni o capitală europeană a multiculturalităţii. „Aş vrea să remarc faptul că alegerea României ca ţară care să desemneze în anul 2021 o capitală europeană a culturii este un lucru absolut benefic, ceea ce dovedeşte că România este în atenţia Uniunii Europene, în atenţia celor care urmăresc fenomenul cultural european. Sigur, competiţia pentru a ajunge capitală a culturii europene este destul de acerbă. Deşi sunt mulţi candidaţi, consider că Târgu-Mureşul are un atu remarcabil şi anume că poate să fie chiar mai mult decât o capitală a culturii, poate fi de fapt o capitală a multiculturalităţii şi eu cred că nu multe localităţi candidate din România vor avea acest atu şi vor primi punte pentru un acest element. Am toată încrederea că vom câştiga”, a spus Ştefan Someşan.

1 brassai buna

Târgumureşenii, cel mai tare atu

La conferinţă a participat şi Brassai Zsombor, liderul UDMR Mureş, care a declarat că locuitorii din Târgu-Mureş sunt principalul motor pentru propulsarea municipiului reşedinţă de judeţ în Capitală Europeană a Culturii. „Eu cred că este cel mai improtant proiect din ultimii 25 de ani, care ar putea să aducă municipiuuli Târgu-Mureş în faţa opiniei publice într-o altă perspectivă, comparând cum s-a vorbit despre Târgu-Mureş că ar fi oraşul conflictelor etnice şi aşa mai departe. Eu cred că este o şansă pentru Târgu-Mureş de a renaşte din acest întuneric şi de aceea cred în acest proiect şi îl sprijinim. Sunt de acord cu ce s-a spus la conferinţă, că cel mai tare atu al Târgu-Mureşului sunt oamenii, multiculturalismul, diversitatea culturală şi diversitatea etnică”, a afirmat Brassai Zsombor.

Prilej de redescoperire a valorilor

Directoarea Bibliotecii Județene Mureș, Monica Avram, a transmis că după cele 57 de zile de lucru a ajuns la concluzia că municipiul Târgu-Mureș a dat dovadă, în acest proiect, de unitate în gândire și acțiune, de implicare și de o mare desfășurare de forțe. Ea a subliniat că un moment de acest gen „ne face să redescoperim anumite lucruri care ne definesc dincolo de cotidian”. „Cred că Târgu-Mureșul are o capacitate uriașă de a demonstra că poate, de a valorifica ce are și ceea ce am văzut în cele 57 de zile cred că dovedește din plin aceste lucruri. E de bun augur și indiferent de rezultatul final care, evident, sperăm să fie unul pozitiv, cred că proiectul pune bazele a ceva ieșit din comun pentru noi ca și comunitate. Un astfel de angajament, de ideal, o astfel de aspirație nu poate să fie pusă în practică și nu are sorți de izbândă decât dacă absolut toată lumea e implicată. Repet, indiferent de rezultatul final, eu cred că acest aspect va conta cel mai mult pentru noi. Avem ce arăta, avem o anumită doză de unicitate, de specificitate, care ne face unici nu doar în Transilvania și în țară, ci probabil chiar și în zonă. O concentrare masivă de diverse limbi, de diverse confesiuni și o unitate în gândire, o hotărâre oarecum ieșită din comun în cel mai pozitiv sens al cuvântului. Un moment de acest gen ne face să ne gândim și să redescoperim anumite lucruri sau anumite aspecte care ne definesc dincolo de cotidian. Cred că acestea sunt atuurile noastre. Niciodată nu am văzut o atât de mare desfășurare de forțe, o atât de mare unitate în gândire, în acțiune, în implicare și în tot ceea ce presupune un astfel de proiect”, a explicat Monica Avram.

1 mons

Avantaje economice pentru învingător

Invitaţii speciali ai conferinţei au venit tocmai din Belgia, din oraşul Mons, desemnat Capitală Europeană a Culturii în acest an. „Pentru Târgu-Mureş, este important ca el să fie pe harta europeană. Ideea acestui tip de capitală culturală europeană este de a plasa oraşul care deţine titlul pe harta Europei şi de a face cunoscut oraşul care devine Capitală Europeană a Culturii în 2021. Un alt fapt important este dezvoltarea economică – şi vă voi da exemplele oraşelor Lille şi Mons – pentru care am lucrat în acest sens. De exemplu, Lille a investit un euro pentru proiect, iar veniturile care au rezultat în urma acestei investiţii de un euro au fost de 6 euro. În Mons, pentru anul acesta hotelurile sunt rezervate până la sfârşitul anului 2015, iar restaurantele au un profit cu 30% mai mult decât în anii anteriori”, a punctat Ingra Sõerd. „Dacă doriţi ca oraşul dumneavoastră să deţină titlul de capitală culturală europeană va trebui să invitaţi şi populaţia în acest demers, deoarece de multe ori cetăţenii fac această idee de politică-administrativă. Oraşul ar putea să fie scena schimbărilor culturale dacă toţi acceptăm să ne transformăm pe noi înşine şi vorbim aici de politicieni, despre locuitori, despre artişti, despre vecinii noştri. Learning-up-ul ar putea să însemne a învăţa de la alţii şi de a-i învăţa pe alţii”, a subliniat Emmanuel Vinchon, project manager al Capitalei Culturale Lille 2004 şi al Capitalei Culturale Mons 2015.

1 pr

Oamenii, cea mai importantă resursă

Strategia de comunicare a proiectului a fost explicată de Dana Pascu, senior strategic planner la GMP Advertising. „Pentru a parafraza sloganul pe care l-aţi văzut deja pe site, şi eu sunt făcută, crescută în Târgu-Mureş şi mă bucur să dau înapoi ceva oraşului căreia îi spunem „acasă”, şi-a început prezentarea Dana Pascu.

Potrivit acesteia, unul din scopurile proiectului este ca în anul 2021 municipiul Târgu-Mureş să devină „oraşul în care înveţi”. „În care înveţi văzând, în care înveţi cultura, aşa cum s-a mai spus, în afara Muzeului, de la ceilalţi, unul de la altul”, a punctat Dana Pascu. „Ca sursă de pornire pentru acest concept, s-a vorbit deja despre excelenţa în medicină şi nivelul de top pe care l-a atins Târgu-Mureşul prin tot ceea ce se întâmplă la universitate şi la SMURD. Acest model ne dă un indiciu important despre faptul că Târgu-Mureş poate să atingă acelaşi nivel şi în domeniul culturii. A doia idee porneşte de la resursa cea mai importantă a acestui oraş, şi anume oamenii Târgu-Mureşului, aşa multiculturali cum sunt, comunităţi interetnice care construiesc oraşul de atâta vreme şi care până acum nu au ieşit în evidenţă făcând ceva împreună. Aceasta ar fi ocazia principală în care ei să se vadă pe ei şi să fie văzuţi de alţii”, a menţionat Dana Pascu.

1 ny

Cunoașterea istoriei orașului, esențială

Coordonatorul proiectelor culturale în campania de promovare a municipiului, Anca Drăgoi, care a coordonat şi proiecte culturale ale Institutului Cultural Român de la New York, a transmis că un proces de transformare nu poate începe fără cunoașterea istoriei orașului, a moștenirii culturale, a patrimoniului și a tradițiilor. Astfel, trecutul reprezintă o primă linie de program. Cooperarea cu orașele din Europa Centrală și de Est, orașul viitorului și orașul inteligent sunt alte premise ale conceptului de revitalizare a orașului. „Citind materialele din arhiva instituției privind istoria orașului, am dat de viziunea artistică și capacitatea extraordinară managerială a orașului ce se vede încă din anii construcției Palatului Culturii, Acesta a fost construit într-un timp record, la viziunea primarului de la acea vreme, care a reușit să transforme Târgu-Mureșul într-o metropolă culturală relevantă pentru scena europeană din acea epocă. Iată că la aproape 100 de ani relansăm provocarea și înscriem orașul Târgu-Mureș în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. Premisele conceptului și intențiile de a revitaliza orașul au fost deja anunțate. Eu nu am făcut decât să încerc să traduc într-un mod cât mai sintetic ceea ce ne dorim și cum dorim să arate Târgu-Mureșul în 2021 și am încercat să structurăm cât mai clar agenda evenimentelor. O primă linie de program ia în considerare trecutul, pentru că nu poți începe un proces de transformare fără să-ți cunoști istoria orașului, moștenirea culturală, patrimoniul, tradițiile. O altă linie este o cooperare cu orașele din Europa Centrală și de Est, iar o altă linie este orașul viitorului, orașul inteligent, care transformă și îmbunătățește calitatea vieții. Un ultim punct este punerea în perspectivă: un oraș al trecutului și un oraș al viitorului, unul care moștenește cultura și unul care se transformă. Unde vor fi vom vedea în anul 2021”, a precizat Anca Drăgoi.

1 atelier

Invitaţi numeroşi

Conferinţa de presă a fost găzduită la etajul Clădirii Manutanţei din incinta Cetăţii Medievale Târgu-Mureş, spaţiu redat recent circuitului turistic de către Primăria municipiului Târgu-Mureş.

La manifestare au mai fost prezenţi numeroşi oameni de cultură, precum şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene: Nicolae Băciuţ – directorul Direcţiei pentru Cultură Mureş, Gavril Cadariu – directorul Teatrului pentru Copii şi Tineret „Ariel” din Târgu-Mureş, Iulian Praja – directorul Centrului Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, Teodor Ţogorean – directorul adjunct al Ansamblului Artistic Profesionist „Mureşul” din Târgu-Mureş, Dimitrie Poptămaş – fost director al Bibliotecii Judeţene Mureş, Ovidiu Dancu – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, Szabó Árpád – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, Vasile Boloş – consilier judeţean, Csép  Eva Andrea – consilier judeţean, Ovidiu Moldovan – consilier judeţean, Molnar Ervin – consilier local din Târgu-Mureş, Claudiu Puiac – preşedintele UNPR Mureş, totodată manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, Dan Ştefan Sîmpălean – managerul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, Ovidiu Butuc – managerul Spitalului municipal din Târnăveni, Daniela Miheţ – arhitectul şef al municipiului Târgu-Mureş şi Dávid László – rectorul Universităţii „Sapientia” din Târgu-Mureş.

Alex TOTH & Teodora MÎNDRU

Share

0 comentarii

  1. ca sa vezi poate ia venit mintea cea de pe urma lui Pardalian care in 2007 a zis NU capitala culturi la TGM si citez”ce ne trebuie noua fite de cultura ca alea nu-mi aduc nici un ban!”Prea tarziu insa desi varu de la judet isi arata muschi …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

INTERVIU cu Bogdan Orban, solist de muzică populară, multiplu premiat la concursuri naţionale şi internaţionale: „Cel mai important lucru e să crezi ca poți reuși!”

Bogdan Orban e unul dintre elevii clasei a IX-a de la Liceul de Arte din …

Share
Share