Home / Invatamant / 12 puncte pentru educația academică din România

12 puncte pentru educația academică din România

Consiliul Național al Rectorilor (CNR), reunit pentru trei zile la Tîrgu Mureș, în perioada 7-9 octombrie, s-a încheiat cu o rezoluție asumată de către cei peste 70 de rectori ai instituțiilor de învățământ superior publice și private din România care au fost prezenți în Aula Facultății de Farmacie, inaugurată prin acest eveniment. Punctele din rezoluție acoperă o paletă largă de probleme ale educației universitare care pot fi soluționate prin propunerile formulate la CNR, doar să fie asumate de către Parlament, guvern și chiar conducerile academice.

 

foto-3-sorin-cimpeanu

 

Sorin Cîmpeanu, președintele CNR a deschis și lucrările de sâmbătă, sintetizând problemele cărora trebuie să le facă față învățământul superior.
“Sistemul de învățământ se confruntă cu cele trei categorii de provocări, prima dintre ele este aceea generată de o reglementare insuficientă și de multe ori incoerentă, cea de-a doua categorie de provocări este generată de deficitul de imagine, iar ce de-a treia de deficitul de resurse financiare”, crede președintele CNR.
Sorin Cîmpeanu a mai atins, în discursul său, problema Școlilor Doctorale, care avea să revină în intervențiile mai multor rectori, dar și pe cea a angajabilității reduse în România a absolvenților de studii superioare în primii trei ani după ce încheie ciclul de învățământ universitar. “Am dat exemplul meu, din perspectiva acestei metodologii, eu personal sunt în categoria șomer, pentru că eu lucrez în domeniul educației, dar diploma mea este într-un alt domeniu. Nu lucrez în domeniu, nu contez. Așa se explică acele procente scăzute, dar sunt convins că vor putea fi reglate”, a arătat acesta.

 

Școlile Doctorale, la ordin

 

foto-2-tudorel-toader

 

Tudorel Toader, rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și judecător autosuspendat al Curții Constituționale, s-a arătat intrigat de modul cum se legiferează în țara noastră cu referire la educația academică.
“Am și eu această preocupare cu privire la standardele de evaluare, mai ales cu privire în zona juridică pe care o știu și eu mai bine și unde îmi exprim speranța faptului că vor beneficia de principiul transparenței și va exista o perioadă de consultare”, a fost prima problemă atinsă de acesta.
Apoi, rectorul de la Iași a mai adus în discuție modul cum se contrazic anumite acte normative, afectând angajați ai universităților.
“Uneori, normele de aplicare ale legii tind să modifice legea, încercăm să o explicăm și atunci tindem să o modificăm. Dau exemplul celor două ordonanțe despre care vorbim acum, 20 și 43. Ordonanța 20 intră în vigoare pe 4 iunie și după o lună și jumătate vine ordonanța 43. Ce înseamnă? Înseamnă că Ordonanța 20 ne-a pus atâtea probleme în interpretarea și aplicarea ei încât a venit Ordonanța 43 să le clarifice, iar eu nu știu dacă le-a clarificat. Ordonanța 23 desființează funcția de director general administrativ adjunct la cele care au fuzionat și vine Ordonanța 43 și spune că se menține calitatea/funcția respectivă. Unii au înțeles că nu îi mai dai afară pe cei care erau adjuncți, pentru că a venit Ordonanța 43. La Iași am avut situația aceasta”, a punctat Tudorel Toader, amintind de o colegă care a plecat pe prima ordonanță și nu a mai revenit când a doua a intrat în vigoare.
O a treia problemă atinsă de rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza este cea referitoare la Școlile Doctorale. “Aici e o chestiune sensibilă. Există un principiu general aplicabil și de efect, potrivit căruia un standard odată admis, acela nu mai poate fi luat, iar standardul de protecție a unui drept, a unei libertăți, a unei cotații câștigate nu poate fi coborâtă decât cu titlu de sancțiune, adică nu se poate veni după părerea mea veni să spui că o Școală Doctorală acreditată nu mai este acreditată”, a explicat acesta.

Citeste si:  Polițist reghinean condamnat pentru luare de mită!

 

foto-5-ecaterina-andronescu

O soluție pe această problematică a avut o intervenție și fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, care s-a adresat secretarilor de stat de la Educație, prezenți în sală.
“De aici trebuie să plecăm cu necesitatea de a corecta ordinul ministrului, care ne trimite în derizoriu de tot Școlile Doctorale, pentru că Școala Doctorală de la Politehnica – n.a. București – dă titluri de doctor de aproape 90 de ani, cum să fie, printr-un ordin de ministru, acum autorizată provizoriu?”, a fost propunerea Ecaterinei Andronescu.

 

Cum finanțăm?

 

foto-1-valentin-popa

 

Valentin Popa, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava și reprezentantul Consorțiului Academica Plus, a ridicat, de asemenea, problema finanțării instituțiilor de învățământ superior.
Acesta a propus finanțarea pe cicluri de învățământ și crearea primei metodologii din România a alocării locurilor bugetate și după alt criteriu decât cel istoric. “Sau punem un punct distinct cu o solicitare de metodologie de alocare a locurilor bugetate care să țină cont și de dorința studentului care dorește să studieze într-o universitate din România. Să încercăm să facem concret un învățământ universitar centrat pe student și nu centrat pe universitate, pentru că locurile bugetate să le alocăm secțiilor unde vor să studieze, nu unde vrea să aloce ministrul”, a declarat acesta.
Propunerea sa a fost lăudată de către liderul Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Vlad Cherecheș.

 

foto-7-anton-hadar

În antiteză cu al său coleg, Anton Hadăr, liderul Federației Sindicale din Învățământul Superior Alma Mater, a recunoscut că “momentan avem cea mai proastă finanțare pe student din Europa, deci suntem vai de mama noastră”, însă a avut o cu totul altă abordare a problemei. “Acum 5-6 ani, când era ministru domnul Baba, a venit cu o propunere pe care Alma Mater a refuzat-o, a vrut să scoată 45.000 de locuri, dar finanțate mai bine, mă gândesc dacă nu ar fi o idee?”, s-a întrebat acesta și și-a întrebat colegii.
De asemenea, Anton Hadăr a mai punctat faptul că despre finanțarea pe ciclu de studiu se tot vorbești de ani buni, doar că sindicatelor li se tot spune că nu este legislație și de aceea nu se aplică.
O problemă ridicată de liderul federației și care converge tot spre problema finanțării precare este cea a fondurilor alocate cercetării. Anton Hadăr a susținut că un cercetător este plătit cu 39 de lei/oră, ceea ce explică de ce parteneriatele cu firmele străine sunt dificil de încheiat.

Citeste si:  Anunț finalizare proiect - Smart Fair Project SRL

 

15 puncte și obiective ale ANOSR

 

foto-6-vlad-chereches

 

Studenții au avut o largă reprezentare în cadrul ședinței CNR. Vlad Cherecheș, liderul ANOSR, a avut cea mai amplă intervenție, prezentând cele 15 puncte și obiective fixate în cadrul asociației la început de an universitar, care vor fi prezentate, de asemenea, candidaților la alegerile parlamentare din decembrie, cu speranța ca acestea să se regăsească în programele candidaților și a viitorului Parlament și Guvern. “În ultimii patru ani, actualul Parlament nu a făcut prea multe pentru educație, nici finanțarea nu a crescut, nici la nivel legislativ nu s-au întâmplat prea multe lucruri în interesul beneficiarilor sistemului, așa că ne dorim în următorii patru ani să se schimbe acest lucru”, a punctat acesta.
Primul punct și obiectiv al studenților este finanțarea. “Nu pot să fiu de acord cu abordarea mai pragmatică a Consiliului Național al Rectorilor și chiar a sindicatelor, ca să așteptăm până în 2020 să ajungem la o finanțare acceptabilă în educație. Avem o lege și nu ar trebui să fie negociabilă”, a spus Vlad Cherecheș.
Un alt punct se referă la un cadru legislativ stabil și predictibil în ceea ce privește educația.
Un al treilea obiectiv abordat are în vedere accesibilitatea. “Vrem un fond de burse încât acele burse să acopere real cheltuielile de cazare și masă și nu doar în teorie”, a transmis liderul ANOSR.
Studenții își mai doresc, de asemenea, reducerea taxelor de admitere, cabinete studențești bine dotate, construirea de cămine sau alte spații de cazare și modernizarea celor existente, consilierea în carieră obligatorie, mai ales în condițiile în care abandonul școlar e în continuare ridicat, realizarea unei balanțe mult mai echilibrate între teorie și practică, introducerea unor cursuri de etică, integritate și bună guvernanță, niște valori fundamentale pe care ar trebui să se bazeze învățământul românesc, deoarece plagiatul se poartă nu doar la obținerea doctoratelor, ci și pentru studenți, îmbunătățirea învățământul pentru persoane cu dizabilități, mai multe locuri de tabere, revitalizarea Caselor de Cultură a Studenților și depolitizarea învățământului. “În momentul în care un rector își propune să candideze pentru o funcție politică, ar trebui să se suspende din funcția universitară”, a mai adăugat tânărul.

 

foto-4-adrian-socaciu

Un proiect interesant, de dezvoltare a sistemului sportiv universitar, a prezentat și Adrian Socaciu. “Cred că sportul este o investiție minimă care poate să aducă o imagine pozitivă”, a fost mesajul studentului.
Intervenții au mai avut lideri ai celorlalte organizații studențești, Alexandru Cumpănașu – Coaliția Națională pentru Modernizarea României, și Tiberiu Gabriel Dobrescu (foto mai jos), președinte al Autorității Naționale pentru Calificări.

 

foto-8

 

Rezoluția rectorilor

 

Pe baza celor discutate și prezentate mai sus și a celor discutate în celelalte zile, prezentate de asemenea de către redacția Zi de Zi, Consiliul Național al Rectorilor (CNR) s-a încheiat cu elaborarea unei rezoluții, prin care CNR își asumă necesitatea creșterii performanței și competitivității sistemului național de învățământ superior și cercetare științifică, prin adoptarea unor măsuri ce vizează:
1. Aplicarea principiilor învățământului centrat pe student, în toate componentele vieții universitare, de la condiții de viață și studiu adecvate, până la programe de studii moderne și relevante, implicarea în activități de cercetare științifică de vârf și asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră și a reducerii abandonului universitar.
2. Susținerea unor creșteri bugetare anuale succesive de 13%, care până în anul 2020 să genereze un procent de 6 % din PIB alocat educației. În mod similar, aceeași creștere succesivă anuală de 35 % alocată cercetării, care în anul 2020 va atinge un procent de 1 % din PIB-fonduri publice. O astfel de măsură, ar aduce pentru anul 2017 un procent de 4,2% din PIB pentru educație și 0,42% din PIB pentru cercetare.
3. Susținerea aplicării legii educației în sensul finanțării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea și sustenabilitatea sistemului de învățămant superior.
4. Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naționale și cerințele economice de dezvoltare a României.
5. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior și ierarhizarea programelor de studii, pe baza unei metodologii care să asigure obiectivitatea, transparența și relevanța procesului.
6. Necesitatea evaluării școlilor doctorale pe domenii, cu existența imperativă a unei componente internaționale și necesitatea evaluării modului de acordare a titlurilor de doctor.
7. Analiza publică a noilor standarde minimale CNATDCU pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de cercetare – dezvoltare, cu consultarea universităților în acest proces de analiză publică și aplicarea oricăror modificări, cel mai devreme începând cu anul universitar 2017 – 2018.
8. Organizarea programelor de formare la nivelurile 6, 7 și 8 de calificare, corespunzătoare ciclurilor de licență, masterat și doctorat, prin programe de studii de formare pe tot parcursul vieții, să se realizeze în exclusivitate în universități, conform practicilor europene, cu aplicarea unui sistem adecvat de asigurare a calității.
9. Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post conform practicilor internaționale, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică.
10. Reglementarea financiară a modului de derulare a cercetării științifice în instituțiile de învățământ superior, prin susținerea bugetară a pozițiilor de cercetători în universități și prin asigurarea și utilizarea competitivă a finanțării naționale și europene pentru cercetare.
11. Păstrarea clinicilor medicale universitare în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de profil, ca principală bază de formare practică a studenților, rezidenților și a specialiștilor, dar și ca o garanție a excelenței în activitatea acestora. In acest sens, reprezentanții învățământului superior medical își exprimă dezacordul referitor la proiectul OUG de modificare a Legii 95/2006 și solicită să fie consultate cu privire la modificările ce vizează conducerea secțiilor clinice și activitatea din centrele universitare medicale.
12. Susținerea sportului universitar și de performanță în universități.
Ligia VORO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

VIDEO: Șoferiță agresată în trafic, la Târgu Mureș

Un conducător auto agresiv a fost filmat în trafic vineri, 28 ianuarie, în jurul orei …