INTERVIU. Investiţii pentru comunitate, pe agenda ABA Mureş

12 aprilie 2017

Începând cu data de 21 martie 2017, conducerea Administraţiei Bazinală de Apă (ABA) Mureş este asigurată de Cristian Constantin Stoian, specialist în domeniul construcţiilor hidrotehnice, fost inginer şef în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş. Care sunt priorităţile noului şef al ABA Mureş, precum şi principalele investiţii prevăzute a fi derulate în decursul acestui an, în interviul următor.

Reporter: Pentru început, vă rog să punctaţi principalele repere ale evoluţiei dumneavoastră profesionale.

Ing. Cristian Constantin Stoian, director general al ABA Mureş: De când am absolvit facultatea, am lucrat în domeniul construcţiilor hidrotehnice, la Antrepriza de Construcţii Hidrotehnice Argeş, după care o perioadă scurtă, de circa doi ani, am lucrat la Combinatul Chimic Târnăveni, unde am fost şef de secţie. Din anii 90 până în 1996 am lucrat ca diriginte de şantier în cadrul Serviciului de Investiţii al Direcţiei Apelor Mureş, cum se numea atunci instituţia. Din 1996 până în 2015 am fost şef de Sistem Hidrotehnic Târnava Mică, din 2015 până în martie 2017 am ocupat funcţia de inginer şef la Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, iar din 21 martie 2017 sunt director general al ABA Mureş.

Rep.: Ne puteţi spune câteva din priorităţile pe care vi le-aţi propus pentru arealul judeţului Mureş pentru perioada următoare de timp?

C.C.S.: Obiectivele zicem noi sunt măreţe, vrem să realizăm multe lucrări de investiţii şi am să enumăr principalele investiţii din surse proprii prevăzute a fi realizate în judeţul Mureş. Un proiect important este scoaterea de sub efectul inundaţiilor a municipiului Târnăveni, respectiv a cartierului Armatei. Se ştie, în decursul ultimilor zece ani acest municipiu a fost supus inundaţiilor de două ori. Noi vrem să mărim clasa de importanţă a lucrărilor, iar în zonă sunt şi nişte poduri subdimensionate. Mai avem pe tapet apărări de mal în localitatea Văleni, regularizarea şi îndiguirea pârâului Luţ la Goreni – Batoş, amenajarea râului Mureş la Ruşii Munţi, supraînălţare de diguri la Luduş şi bineînţeles continuăm lucrarea de investiţii de pe Târnava mică, în zona localităţii Mica. Este o lucrare începută, sper să o finalizăm în acest an. Mai avem propuse lucrări de reparaţii pe râul Mureş, la lucrări hidrotehnice. Este vorba de reparaţii la Barajul de priză Gurghiu, reperaţii la Barajul de priză numărul 2 cunoscut şi sub denumirea de Barajul Nou, respectiv la sistemul de acţionare a stavilelor, reabilitarea Turnului de manevră la Acumularea nepermanentă Bălăuşeri – proiectare plus execuţie. Restul sunt lucrări care ţin baza noastră de producţie, care au rămas nefinalizate, cum ar fi reabilitări de atelier sau de şopron, pentru a îmbunătăţi condiţiile de lucru ale oamenilor şi de protecţie a utilajelor şi maşinilor, precum şi de depozitare.

Rep.: Care este în prezent situaţia la Bezid?

C.C.S.: Urmează punerea în siguranţă a pasarelei de la Turnul de manevră de la Bezid şi refacerea sistemelor de alimentare cu energie electrică, un efort destul de mare. În prezent, lacul este într-un program de coborâre special. Nu evacuăm non-stop. Am evacuat 4 metri, după care stăm circa două săptămâni, după care continuăm evacuarea, până vom ajunge undeva la cota 352-353 în zona stâlpului care a cedat, să vedem care sunt lucrările necesare acolo. Avem două ipoteze: una că talpa stâlpului a cedat – s-a fisurat sau s-a înclinat – şi cea de-a doua ipoteză este că a cedat terenul de fundare. Vom face un masiv de beton care să pună în siguranţă stâlpul, refacerea pasarelei şi înainte de a face aceste lucruri vom restabili alimentarea cu energie electrică a Turnului de manevră, pentru că unul din evacuatori la ora actuală nu este funcţional. Aceste lucrări vor fi în regim de urgenţă. Există la ora actuală posibilitatea de evacuare prin vana conică, iar în cazul în care se vor depăşi anumite debite mai avem o posibilitate de evacuare prin deversorul lateral care intră în funcţiune automat şi nu pune în pericol lucrarea hidrotehnică. Nu punem în pericol pe nimeni, lucrarea hidrotehnică este stabilă şi funcţională. Dacă nu facem această lucrare, apar situaţii neplăcute, există riscuri, sunt localităţi în aval. Facem aceste lucrări pentru a menţine în siguranţă localităţile din aval. S-a constituit o comisie specială, cu un expert. De asemenea, acest baraj este singurul care are o autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă şi autorizaţie de gospodărire a apelor. Restul sunt în curs. A apărut acest incident, vom vedea care au fost cauzele, dar ce pot să subliniez este că Bezidul este o lucrare sigură. Sperăm ca în maxim o lună să refacem sistemul de alimentare cu energie electrică, ca şi golirea de fund să fie funcţională.

Rep.: În afara investiţiilor din surse proprii, aveţi în vedere şi alte investiţii din alte surse?

C.C.S.: Da, încercăm să accesăm finanţări de la bugetul de stat, dar deocamdată nu avem aprobat bugetul. Aşteptăm adoptarea bugetului. Vrem să promovăm în continuare anumite lucrări, cum este „braţul mort” – braţul de la Pocloş în jos care se continuă până în zona Mureşului, unde vrem să facem o zonă umedă, o zonă de acumulare în caz de inundaţii. De asemenea, dăm şi o altă imagine sectorului respectiv. Ne dorim şi finalizarea lucrărilor de pe Pocloş. Anul trecut nu am putut finaliza lucrările din cauza vremii, dar reuşim garantat anul acesta să finalizăm acele lucrări. Vorbind de zona Mureş, aş aminti şi de zona Weekend, unde am găsit sprijinul Primăriei. Am găsit înţelegere pentru a rezolva problema închiderii liniei de apărare în zona Weekend. Acolo unde este drumul vor fi două porţi care vor închide digul şi vor proteja zona de Weekend, care la ora actuală este expusă. Noi putem interveni cu baraje mobile, dar vrem să facem un sistem definitiv. Chiar ieri, proiectul a trecut prin comisia inginerilor şi tehnicienilor de la nivelul instituţiei noastre şi aşteptăm hotărârea de Consiliu care să ne pună la dispoziţie terenul. Am înţeles că Primăria ne va sprijini în acest sens în realizarea acestor lucrări vitale împotriva inundaţiilor.

Rep.: Ce s-a întâmplat cu Barajul de priză de la Bicapa Târnăveni?

C.C.S.: A fost dezafectat. Populaţia din localităţile situate în aval, respectiv Adămuş, a intrat cumva într-o alertă că o să aibă probleme. Subliniez că respectiva lucrare hidrotehnică nu era pentru scoaterea de sub efectul inundaţiilor a localităţii, ci era pur şi simplu o barare pentru alimentarea cu apă a Combinatului Chimic Târnăveni, care nu mai există. Nu există nici un risc, localităţile sunt apărate de digurile care există acolo şi nu de acea lucrare, care a fost în interesul celor care au deţinut-o să o dezafecteze pentru că nefiind funcţională nu mai era cine să o întreţină. Acea dezafectare s-a făcut cu acordul unei comisii naţionale care monitorizează asemenea tip de lucrări hidrotehnice.

Rep.: Cum colaboraţi cu alte instituţii sau cetăţeni, în special sub aspectul protejării mediului înconjurător?

C.C.S.: Încercăm să rezolvăm toate sesizările pe care le primim de la cetăţeni şi de la unităţile administrativ-teritoriale aferente Administraţiei Bazinală de Apă Mureş, dar cu o prioritizare a lor. Noi ştim priorităţile şi vedem gravitatea unui fapt. Răspundem la toate sesizările şi dăm curs la acestea în funcţie de gravitatea lor. În privinţa relaţiei pe care o avem cu proiectanţii unor lucrări, apelul nostru către aceştia este să vină cu soluţii ecologice, prietenoase cu mediul înconjurător. De asemenea, colaborăm şi cu ONG-uri de profil în această direcţie, de protejare a mediului înconjurător.

Rep.: Aveţi un mesaj şi pentru cetăţeni în privinţa igienizării cursurilor şi a malurilor apelor?

C.C.S.: Aş face o remarcă, şi anume că prin Ordonanţa 21 din 2001, comunităţile locale au această obligaţie de a întreţine aceste maluri. Nu e obiectul muncii noastre, chiar dacă încercăm să colaborăm cu unităţile administrativ-teritoriale de pe aceste cursuri de apă, să menţinem cât putem curăţenia. Există şi alte prevederi legislative, cum ar fi de exemplu colectarea selectivă a deşeurilor, dar probabil că ar fi necesare măsuri suplimentare. Pet-urile sunt marea problemă şi părerea mea este că magazinele care vând aceste pet-uri ar trebui să dea posibilitatea omului să le returneze, contra cost. S-ar diminua mult mai vizibil numărul de pet-uri care vin pe cursurile de apă.