Share

Home / Politic / Specialist în drept internaţional: „Acţiunea României împotriva înregistrării Minority SafePack dovedeşte fermitatea diplomaţiei române în a păzi promovarea valorilor europene reale”

Specialist în drept internaţional: „Acţiunea României împotriva înregistrării Minority SafePack dovedeşte fermitatea diplomaţiei române în a păzi promovarea valorilor europene reale”

Acţiunea introdusă de România împotriva înregistrării iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) Minority SafePack de către Comisia Europeană dovedeşte “fermitatea diplomaţiei române în a păzi promovarea valorilor europene reale”, consideră conferenţiar universitar dr. Nicolae Ploeşteanu, de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative a Universităţii “Petru Maior” din Târgu Mureş, specialist în drept internaţional.
“La data de 3 aprilie 2017, Comisia Europeană a decis înregistrarea ICE Minority SafePack, considerând că 9 din cele 11 propuneri de adoptare a unor acte juridice intră în competenţele sale (propunerile de la punctele 6 şi 7 au fost găsite ca inadmisibile de către Comisie). Ca urmare, timp de un an, pentru a se continua procedura de iniţiativă legislativă este necesară strângerea unui milion de semnături de susţinere a propunerilor de la cetăţeni europeni care locuiesc în cel puţin şapte state ale UE. România a atacat, la 28 iunie 2017, decizia de înregistrare a ICE la Tribunalul UE, aspect care a declanşat o serie de intervenţii şi declaraţii de presă (…) Acţiunea introdusă de România dovedeşte o fermitate a diplomaţiei române în a păzi promovarea valorilor europene reale, iar nu negociate la mesele de la Bruxelles sau la masa partidelor politice. Aceasta înseamnă că acţiunea, indiferent de rezultatul său, se înscrie între cele care să elucideze, în probleme sensibile, cum trebuie interpretate regulile tratatelor europene şi care este algoritmul suveranităţii statelor membre în Uniunea Europeană”, a declarat pentru Agerpres Nicolae Ploeşteanu.
ICE Minority SafePack, depusă în anul 2013 de Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN) şi UDMR, a fost respinsă iniţial de Comisia Europeană, pe motiv că aceasta nu intra în mod vădit în sfera atribuţiilor CE, însă în lipsa unei argumentări temeinice a acestei respingeri, Tribunalul UE a anulat decizia şi a obligat CE să adopte o nouă decizie în cazul iniţiativei cetăţeneşti.
“Refuzul CE de înregistrare a acestei inţiative a fost atacat la Tribunalul Uniunii Europene, iar în data de 3 aprilie 2013, decizia a fost anulată. Ca urmare a deciziei Tribunalului UE, Comisia Europeană a decis înregistrarea ICE Minority SafePack, considerând că 9 din cele 11 propuneri de adoptare a unor acte juridice intră în competenţele sale – propunerile de la punctele 6 şi 7 au fost găsite ca inadmisibile de către Comisie (…) A doua decizie de admitere a ICE din partea Comisiei Europene, admitere parţială, permite reluarea din partea oricărui stat membru al UE a procedurii de contestare la Tribunalul UE, neavând absolut nicio legătură sub acest aspect procedural, prima acţiune la Tribunalul UE în care reclamantul a fost Bürgerausschuss für die Bürgerinitiative Minority SafePack, cu cea de-a doua acţiune care urmăreşte anularea înregistrării, iar reclamantul este România”, a arătat conf. univ. dr. Nicolae Ploeşteanu.
Specialistul în drept internaţional susţine că primul refuz al CE de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti a fost unul de formă, în sensul că propunerea nu respecta condiţiile de formă pretinse de Regulamentul 211, pentru a se face înregistrarea, în timp ce anularea deciziei privind refuzul de înregistrare s-a făcut pe baza unui alt motiv, şi anume încălcarea de către Comisie a obligaţiei de motivare.
“Ca urmare, cercetarea de către Tribunalul UE a primului motiv rămâne un obiectiv actual şi credem că este în interesul statului român şi a tuturor celorlalte state membre UE să facă tot posibilul să elucideze acest aspect, în mod definitiv, la forul cel mai adecvat al UE, şi anume la Tribunalul UE. Al doilea aspect rezultă dintr-o evaluare a propunerilor respinse de la înregistrare de către Comisia Europeană chiar şi a doua oară, acest aspect fiind în realitate cel mai complex. Aş tinde să zic că prima respingere, fără o motivare comprehensivă aplecată pe fiecare propunere de adoptare de act juridic, denotă o abilitate diplomatică din partea Comisiei Europene, de a evita intenţiile oarecum agresive ce reieşeau în special din propunerea de la punctul 6, cuprinsă în iniţiativa cetăţenească. Fiind vădit că această propunere excede competenţele Comisiei Europene, pe fond propunerea urmăreşte să modifice mecanismul de putere în UE în favoarea minorităţilor, aspect complet de neacceptat, deoarece el constituie exclusiv apanajul de suveranitate a statelor membre UE. Dorinţa Comisiei de a “proteja” discursul minoritar extrem printr-o respingere cu nuanţe diplomatice a avut însă un efect invers, sub aspect legal, conducând la anularea primei sale decizii asupra Minority SafePack’, a precizat Ploeşteanu.
Expertul susţine că rămâne ca la Tribunalul UE să se verifice legalitatea deciziei Comisiei Europene de înregistrare parţială a ICE, sub aspectul actelor juridice propuse, “atât în privinţa legalităţii unei înregistrări parţiale cu pretinse încălcări de formă ale Regulamentului 211, precum şi sub aspectul competenţei Comisiei raportat la actele propuse de ICE, prin raportare la prevederile TUE şi TFUE”.
“Fără legătură cu legalitatea, punctele sensibile 6 şi 7 din propunerea ICE rămân usturătoare pentru iniţiatori şi cei care susţin propunerea integrală a ICE, deoarece acestea nu intră în procedura de iniţiativă legislativă indiferent de acţiunea introdusă de România, astfel că vor constitui surse care generează polemici, acuze în spaţiul public (…) La punctul 6, propunerea ICE a vizat adoptarea unei propuneri de directivă, de regulament sau de decizie a Consiliului, în vederea consolidării în interiorul Uniunii a locului cetăţenilor care aparţin unei minorităţi naţionale în scopul de a asigura că preocupările legitime ale acestora sunt luate în considerare la alegerea deputaţilor în Parlamentul European. Punctul 7 viza adoptarea unor propuneri de măsuri eficiente de combatere a discriminărilor şi de promovare a egalităţii de tratament, inclusiv în ceea ce priveşte minorităţile naţionale, iar aceasta printre altele, pe calea unei revizuiri a directivelor Consiliului existente în materia egalităţii de tratament, în temeiul articolului 19 alineatul (1) al TFUE”, a susţine expertul în drept internaţional.

Preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), Vincze Lorant, declara la ultima şedinţă a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), la Târgu Mureş, că prin Minority Safe Pack s-a reuşit crearea unui pachet de propuneri fără precedent, care să definească protecţia minorităţilor pe termen lung.
Pentru susţinerea ICE Minority Safe Pack, UDMR trebuie să adune 250.000 de semnături până în luna aprilie.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

GALERIE FOTO: Târgul de Vară, sărbătoare de tradiție a comunei Băla

Asociația Culturală ”Comoara Transilvaniei”,  Primăria și Consiliul Local Băla au organizat  duminică, 14 iulie, o …

Share
Share