EXCLUSIV! Bloc din Târgu-Mureş, la un pas de demolare!

Tribunalul Mureş a dispus recent, în data de 8 ianuarie 2019, demolarea unui bloc de locuinţe de pe strada Mărăşti nr. 30 din Târgu-Mureş. Procesul a fost intentat în decembrie 2017 de Bakos Eva, o locuitoare de pe strada Mărăşti, iar pe lista pârâţilor s-au aflat primarul municipiului Târgu-Mureş, Municipiul Târgu-Mureş, Kerekes Botond Geza şi Fiko Istvan – beneficiarii construcţiei, care au fost reprezentaţi în instanţă de avocatul Adrian Puşdercă. Decizia instanţei nu este definitivă, procesul urmând să continue la Curtea de Apel Târgu-Mureş.

Avocat Ciobanu: „Blocul construit are trei etaje, nu două”

Principala nemulţumire a persoanei reclamante, care locuieşte într-o casă chiar lângă blocul de locuinţe, a fost distanţa considerată insuficientă dintre domiciliu şi noua construcţie, precum şi faptul că deşi autorizaţia de construire a fost emisă pentru o clădire cu două etaje, noul imobil ar avea, de fapt, trei etaje.

„Certificatul de urbanism a fost emis cu încălcarea Regulamentului de urbanism local la PUG – municipiul Târgu-Mureş referitor la amplasarea clădirii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, în cazul de faţă fiind obligatorie alipirea de calcanul clădirii situate pe limita de proprietate şi retragerea faţă de cealaltă limită de proprietate cu o jumătate din înălţime dar nu mai puţin de 3 metri iar faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă dar nu mai puţin de 5 metri. Or, în Certificatul de urbanism pentru a se putea elibera autorizaţia de construire s-a eliminat condiţia obligatorie ca distanţa să fie egală cu jumătate din înălţime, atât faţă d elimita laterală cât şi faţă de cea posterioară, faptă prin care s-a încălcat articolul 6, alineatul 1, litera 1, din Legea nr. 50/1991 şi articolul 35, alineatul 3, litera c, din Normele metodologice de aplicare a legii aprobate cu Ordinul MDRT nr. 839/2009. Prin Certificatul de Urbanism nu s-au solicitat avizele de la furnizorii de utilităţi urbane: apă-canalizare, electricitate, gaze naturale, telefonie, contrar prevederilor articolului 6, alineatul 1, litera c, din legea nr. 50/1991 şi articolului 24, alineatul 1, din normele metodologice de aplicare a Legii, prin urmare aceste avize lipsesc şi din documentaţia care stă la baza emiterii autorizaţiei. Autorizaţia de construire s-a emis în baza unei documentaţii elaborate cu încălcarea prevederilor RLU aferent PUG aprobat, în ceea ce priveşte amplasarea clădirii faţă de limitele laterale ale parcelei, în consecinţă construcţia autorizată este retrasă faţă de limita laterală cu 3,06 metri în loc de 5,15 metri – jumătate din înălţimea de 10,3 metri a clădirii, ceea ce contravine articolului 2, alineatul 2, din Legea nr. 50/1995 şi titlul II, secţiunea II, articolul 6, din RLU al PUG”, a precizat avocat Mihaela Ciobanu.

Totodată, avocatul persoanei reclamante a arătat că în urma demersurilor, Primăria Municipiului Târgu-Mureş a emis pentru lucrarea respectivă o nouă Autorizaţie de construire nr. 285/15 iunie 2017 – „Construire clădire P+2E locuinţe colective, modificare soluţie autorizată prin A.C. 479/2015”, eliberată în favoarea numiţilor Fiko Istvan şi Kerekes Botond Geza „fără remedierea neregulilor constatate.”

„Aşadar, în loc să ia măsuri de remediere şi demolare a construcţiilor executate ilegal, Municipiul Târgu-Mureş a permis în continuare executarea lucrărilor de construcţii şi mai mult chiar a avizat construirea a încă unui etaj la acea clădire. Nici de această dată nu s-a solicitat acordul vecinilor pentru executarea lucrărilor, cu toate că aceste lucrări de construcţii ne afectează proprietatea noastră”, a arătat avocatul Mihaela Ciobanu, care a deplâns şi faptul că în cazul în care „distanţa dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire”, precum şi faptul că în autorizaţia de construire se menţionează că valoarea construcţiei care urmează a se realiza este de doar 100.000 de lei.

Totodată, persoana reclamantă susţine că imobilul construit în vecinătatea casei sale a avut ca efect scăderea valorii de circulaţie a casei, precum şi că amplasarea blocului îi încalcă dreptul la intimitate.

„Având în vedere că geamurile construcţiei care se execută şi în prezent au deschidere spre imobilul nostru şi în special spre geamurile noastre şi având în vedere şi distanţa foarte mică dintre cele două construcţii – fiind sub 3 metri, intimitatea mea şi a familiei mele în propria locuinţă şi propria curte va fi complet înlăturată. Apreciez că se impunea ca proprietarii construcţiei să fie obligaţi la montarea pe ferestrele care au deschidere spre imobilul nostru şi în special spre ferestrele imobilului nostru, a unor geamuri de culoare mată, care să nu permită deschiderea vizibilităţii spre imobilul şi curtea mea”, a precizat Bakos Eva, care a solicitat suma de 32.400 de euro cu titlu de daune materiale şi 20.000 de euro cu titlu de daune morale.

Nu în ultimul rând, avocatul persoanei reclamante susţine că blocul construit nu are două etaje, cum figurează în documente, ci trei etaje.

„Amprenta la sol a clădirii este de 330 de metri pătraţi. Dacă am fi în prezenţa unei clădiri P + 2E, ar presupune că suprafaţa totală desfăşurată a clădirii ar fi de 3 x 330 de metri pătraţi = 990 de metri pătraţi. Or, suprafaţa totală a clădirii în discuţie este de 1.320 de metri pătraţi, ceea ce confirmă cele susţinute de mine că suntem în prezenţa unei clădiri parter plus 3 etaje. Se impune a sublinia faptul că nici podul şi nici subsolurile nu intră în suprafaţa desfăşurată a clădirii, aşadar susţinerile pârâţilor referitoare la faptul că suntem în prezenţa unei clădiri P + 2E + pod nu corespund realităţii”, a subliniat avocatul Mihaela Ciobanu.

Avocat Puşdercă: „Imobilul reclamantei este construit pe limita dintre cele două proprietăți”

Contactat de cotidianul Zi de Zi, avocatul Adrian Puşdercă, care i-a reprezentat în instanţă pe cei doi beneficiari ai construcţiei, a remis un comunicat de presă, în care subliniază că imobilul care face obiectul procesului deţine toate documentele prevăzute de legislaţia din domeniu. Totodată, avocatul Adrian Puşdercă susţine că de fapt imobilul persoanei reclamante nu respectă legislaţia în vigoare, fiind un pericol pentru blocul construit pe strada Mărăşti nr. 30.

Redăm, în rândurile de mai jos, comunicatul remis redacţiei Zi de Zi de avocatul Adrian Puşdercă:

„În principal, vă învederăm faptul că, în cauză, proprietarul unei construcții neautorizate (reclamanta) a solicitat instanței să anuleze o autorizație de construcție pentru modificarea unui imobil vecin cu cel neautorizat, construcție finalizată la momentul formulării cererii de chemare în judecată.

Față de cererea principală, clienții mei au solicitat aceleiași instanțe intrarea în legalitate a construcției neautorizate și vecine (imobilul reclamantei) și care pune în pericol imobilul clinților mei și locatarii acestuia, iar în caz de refuz de intrare în legalitate, s-a solicitat demolarea construcției neautorizate.

Din motive încă necomunicate, instanța de judecată a refuzat judecarea unitară a celor două cereri, disjungând cererea privind intrarea în legalitate a construcțiilor neautorizate (cerere care încă nici nu a primit termen de judecată), de cererea privind demolarea construcțiilor autorizate. Ulterior, instanța de fond a admis cererea de anulare a autorizație de construcție și de demolare a construcțiilor autorizate.

Până la acest moment nu s-a primit motivarea sentinței, de la fond, sens în care, fără a intra în detaliile cauzei, vă precizăm în sumar următoarele:

1. În ceea ce privește autorizația de construire anulată: Aceasta a făcut obiectul verificărilor Inspectoratului de Stat în Construcții, verificări suplimentare celor uzuale și care au confirmat legalitatea emiterii acesteia. De asemenea, în vederea emiterii autorizației de construire s-au solicitat și obținut toate avizele specifice, inclusiv de la Ministerul Culturii, toate aceste acte de autoritate confirmând legalitatea proiectului aprobat.
2. În ceea ce privește imobilul vecin (imobilul reclamantei), construit fără autorizație sau cu depășirea eventualei autorizație de construire: În fapt, imobilul reclamantei este construit pe limita dintre cele două proprietăți, în condițiile în care, critica reclamantei viza (culmea!!!) edificarea imobilului clienților mei, fără pretinsa respectare a distanței minime de 3 metri față de fondul vecin (condiție care trebuie îndeplinită de ambele construcții). Adică, un reclamant care a construit la o distanță de 0 (zero) metri față de fondul vecin (aspect necontestat în cauză), solicita instanței să se constate că, distanța la care s-a construit imobilul vecin nu este cea de minim 3 metri. Mai mult, existența construcțiilor edificate de reclamantă cu depășirea autorizației de construire (piscine, construcții fără respectarea limitei de 3 metri, etc.) a fost confirmată de Poliția Locală Târgu-Mureș, care a solicitat reclamantei să intre în legalitate, fără o finalitate, până la acest moment.

În final, vă rog să aveți înțelegerea faptului că aprecierile asupra considerentelor sentinței de fond nu pot fi făcute decât prin acte procedurale întocmite în cauză.”

Dorin Florea: „Actele contestate sunt perfect legale”

Cotidianul Zi de Zi a contactat şi Biroul de presă al Primăriei municipiului Târgu-Mureş, în data de 17 ianuarie 2019, dar până la ora închiderii ediţiei nu am primit niciun fel de punct de vedere referitor la acest caz. Astfel, pentru informarea corectă a cititorilor vom prezenta principalele concluzii scrise depuse la dosar în decembrie 2018, documentul fiind semnat de Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş, şi de Dianora Monica Cătană, director executiv al Direcţiei Juridice, Contencios Administrativ şi Administraţie Publică Locală din cadrul Primăriei municipiului Târgu-Mureş.

„Dorim să arătăm că reclamanta face o confuzie între cele două procese verbale de control, amintind doar de primul, or, cel de al doilea este cel concludent, care cuprinde rezultatul constatărilor şi care atestă remedierea micilor deficienţe constatate anterior. Astfel, având în vedere faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii a validat actele contestate de petentă, e înlăturată pretinsa existenţă a cazului justificat de anulare, actele contestate fiind perfect legale. Potrivit Ghidului pentru elaborarea Regulamentului General de Urbanism, înălţimea construcţiilor măsurată la nivelul faţadei reprezintă diferenţa de altitudine dintre nivelul terenului natural şi un punct determinat de: streaşină, pentru construcţiile cu acoperişul cu pantă continuă; punctul de rupere al pantei, pentru acoperişurile mansardate; partea superioară a aticului, pentru clădirile cu acoperiş terasă sau cu pante mărginite de atic; streaşina lucarnelor. Ca urmare, având în vedere clădirea P + 2E proprietatea lui Fiko Istvan şi Kerekes Botond Geza autorizată prin Autorizaţia de Construire nr. 285/2017 şi realizată la stadiul fizic TERMINAT în municipiul Târgu-Mureş, strada Mărăşti nr. 30, la stabilirea înălţimii construcţiei în cauză, raportat la cele menţionate mai sus, s-a avut în vedere condiţia prevăzută la punctul 1. În consecinţă, acoperişul clădirii autorizată fiind cu pantă continuă şi streaşină la cota de 5,6 metri faţă de cota terenului amenajat, rezultă că înălţimea clădirii este de 5,6 metri. În situaţia noastră, poatrivit Regulamentului Local de Urbanism, pentru cazul fronturilor discontinue este obligatorie alipirea de calcanul clădirii situată pe limita de proprietate şi retragerea faţă de cealaltă limită de proprietate cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 3 metri. În concluzie, întrucât jumătate din înălţimea clădirii autorizate (5,6 metri / 2 = 2,8 metri) este mai mică de 3 metri, dispunerea clădirii la 3,05 metri faţă de limita laterală stânga respectă condiţia de retragere la mimim 3 metri faţă de limita laterală. Facem precizarea că în cazul nostru CTA este identică cu CTN – cota terenului natural”, au menţionat reprezentanţii Primăriei municipiului Târgu-Mureş.

În ceea ce priveşte regimul de înălţime maxim admis, semnatarii documentului au precizat că în conformitate cu Regulamentul Local de Urbanism „acesta se limitează la P + 2E, prin urmare la clădirea în cauză fiind autorizat şi executat parter, 2 etaje şi pod s-au respectat astfel prevederile legale cu privire la regimul de înălţime maxim admis, podul clădirii fiind un corp din construcţie având rolul de acoperiş.”

Alex TOTH