Printre cei care au urcat pe scena sărbătorii „Fiii Satului Jabenița” s-a numărat profesorul Ioan Baciu, cronicarul de serviciu al comunei Solovăstru, care a punctat legăturile sale de suflet cu satul Jabenița.
„Acum 52 de ani treceam puntea peste râul Gurghiu, ce lega Solovăstrul de Jabenița, și nimeream într-o localitate puțin cunoscută mie. Veneam în calitate de profesor titular la școala din sat. Din acel moment, timp de peste 30 de ani am refăcut permanent, zi de zi acest drum, împreună și cu alți prieteni, apoi și cu soția mea. Ne-am încadrat în această localitate, am cunoscut oameni minunați aici la Jabenița, încât la un moment dat, sufletește, eram mai apropiat de locuitorii din Jabenița decât de cei din Solovăstru. Zeci de generații de copii mi-au trecut prin mână. Îmi părea rău când plecau, dar foarte mândru de ei, știind că s-au realizat în viață”, spus profesorul Ioan Baciu.
Monografia comunei de pe malul Gurghiului se înscrie în demersurile profesorului Ioan Baciu de a face cunoscut trecutul satului Jabenița, parte componentă a comunei Solovăstru.
„Anii au trecut, și totuși nu m-am rupt de Jabenița. Am început să adun tot felul de date, am vorbit cu oameni de-ai locului, reușind în câțiva ani de zile să realizez o lucrare , pe care eu o consider un fel de bază pentru fiecare dintre cei care doresc să cunoască acestă comună. E vorba de o monografie a comunei Solovăstru, pe care am realizat-o în cursul anului trecut, când am și lansat-o. Oricine dorește să cunoască ceea ce ne leagă de Jabenița, poate să găsească în această lucrare”, a precizat profesorul Ioan Baciu.
Profesorul Ioan Baciu și-a completat discursul cu un moment poetic dedicat satului Jabenița.
Jabenița în sărbătoare, de Ioan Baciu
Mă-ntorc la tine satul meu
La poale de Sânioară
M-ai ocrotit la sânul tău
Gângurind tată şi mamă
Atâţia prieteni am avut
Pe uliţi, dealuri m-am jucat
Nimic de-atunci nu mi-ai cerut
Dar tu mi-ai dat, mi-ai dat, mi-ai dat
Mi-ai oferit atâtea flori
Fructe bune pe alese
Chiar liturghii în sărbători
Bomboane, delicatese
La şcoala ta am învăţat
Ca să citesc, să socotesc
M-ai ridicat, m-ai ajutat
În lumea largă să pornesc
Mă-ntorc azi la bunicii mei
Ce-n tinda casei m-au crescut
O zi aş vrea să fiu cu ei
Dar ce păcat, sunt în mormânt
De câte ori am revenit
Cu ochii-n lacrimi m-aşteptau
Sunt trist, dar totuşi fericit
C-am realizat ce îşi doreau
Pe unde paşii m-au purtat
Eu m-am mândrit cu satul meu
Atât de mult el s-a schimbat
Că nu-l mai recunosc nici eu
E Jabeniţa-n sărbătoare
Se-ntorc acasă fiii săi
Întâmpinaţii cu o floare
Să simtă frumuseaţea ei