Fundația Pro Economica, 80 de milioane de euro pentru fermieri din cinci județe

Fundaţia Pro Economica din Târgu Mureş a atras, în ultimii trei ani, aproximativ 80 milioane de euro în cinci judeţe din Transilvania, în calitate de manager al programului de dezvoltare economică sprijinit de Guvernul Ungariei, susţine preşedintele fundaţiei, Monika Kozma.
„În 2017 a fost programul-pilot pe Valea Mureşului, în 2018 a fost pe Cluj şi Bistriţa, în 2019 am avut în Mureş, Harghita şi Covasna. În total, pe 5 judeţe, avem 6.043 contracte încheiate şi plătite, în aceste 6.043 de contracte se încadrează şi cele de minimis pentru fermieri, persoane fizice şi juridice, şi inclusiv contractele pe care le-am încheiat în programul de procesare şi prelucrare, acolo unde avem proiecte mai mari – fabrică de lapte, abatoare, ferme, brutării. Până astăzi am cheltuit aproape 300 milioane de lei (undeva la 80 milioane de euro) suma cheltuită din fondurile noastre, dar, având în vedere că din suma cheltuită din programul de minimis noi dăm 75%, iar la prelucrare şi procesare dăm 50%, dacă facem un calcul total, atunci investiţia totală generată de Pro Economica în aceşti ultimi 3 ani ajunge la 613 milioane de lei. Cu contribuţia beneficiarilor se ajunge la dublu faţă de ce dăm noi. Din suma aceasta totală, TVA se ridică la 45 milioane de lei, bani care au intrat în bugetul de stat, plus impozitele şi taxele care sunt generate de programul nostru. Noi, la fiecare beneficiar cerem o adeverinţă că nu are datorii la stat. Când am lansat programul, mii de fermieri au plătit impozitele şi taxele care să aibă o adeverinţă, acolo am generat un venit, care se cuvine, evident, dar am grăbit puţin”, a declarat, pentru AGERPRES, Monika Kozma.
Potrivit preşedintelui Pro Economica, în acest program, 70% din furnizori sunt locali, fapt ce contribuie la menţinerea locurilor de muncă, la profitul companiilor şi la creşterea nivelului taxelor plătite către stat.
„Numai anul trecut mai mult de 400 de firme au fost furnizori, adică cel puţin 400 de locuri diferite de muncă. Avem foarte multe informaţii adunate. Adică noi suntem foarte deschişi şi avem deja o infrastructură IT, o experienţă ca să derulăm astfel de proiecte şi din alte fonduri, nu neapărat numai din fondurile Ungariei. Eu chiar mi-aş dori să găsim o astfel de soluţie, dar să nu vină statul să ne spună ce să facem”, a arătat Monika Kozma.
Preşedintele Pro Economica crede că fiecare entitate trebuie să aibă propria sa strategie şi că nicio instituţie a statului nu ar trebui să intervină în activitatea fundaţiilor.
„Noi ne-am dorit dezvoltarea locală pe regiuni mici, dar dezvoltare locală, ceea ce acum am înţeles că a fost criticată. Dar astăzi, în România, o fundaţie trebuie să aibă dreptul de a avea propria strategie şi un ţel bine definit pentru care lucrează. Nu cred că Guvernul sau orice entitate a statului ar trebui să spună unei fundaţii pentru ce să lucreze. Bineînţeles, modul în care se desfăşoară un program trebuie să respecte legislaţia, deci desfăşurarea acestor programe poate fi verificată de Consiliul Concurenţei şi de alte entităţi, noi fiind o persoană juridică avem responsabilitatea a ceea ce ni se cuvine legată de ANAF, dar nu pot să accept să vină un Guvern sau oricine şi să spună că trebuie să ne desfăşurăm activitatea unde spun ei. Noi avem o strategie bine gândită, pe care am pornit, anul acesta ar trebui să continuăm cu celelalte trei judeţe, Bihor, Sălaj Satu Mare, aşa cum am avut intenţia să continuăm acest program şi avem, în total, în strategie 16 judeţe din România”, a arătat Kozma.
Reprezentanta Pro Economica a afirmat că programul pentru acest an, care ar viza alte trei judeţe, este în aşteptare, deoarece trebuie semnat acordul între Ministerul Afacerilor Externe din România şi cel din Ungaria.
„Până nu avem acest acord semnat nu am dori să mai lansăm un proiect nou şi asta doar pur şi simplu dintr-un motiv că respectăm partea politică şi diplomatică. (…) În toamnă ne-am propus să demarăm pe Bihor, Satu Mare şi Sălaj, dar ne-am propus ca prima dată să finalizăm pe Mureş, Harghita şi Covasna, acolo am făcut ultima plată în primele zile din luna mai. (…) Cred că cele două state vor ajunge la o înţelegere şi chiar nu aş dori să devenim, cumva, un as în mânecă la fiecare, fiindcă vine campania şi e foarte uşor de tras afară şi să inflamăm spiritele iarăşi cu partea aceasta”, a subliniat preşedintele Pro Economica.
Monika Kozma a mai spus că fundaţia nu face nicio discriminare şi că beneficiarii au câştigat pe baza proiectelor depuse, fără alte criterii.
„Partea cu discriminarea nu stă în picioare fiindcă oricine a venit şi a depus un proiect, întreg bineînţeles, pe care l-am evaluat şi era bun, atunci a câştigat şi a şi primit banii. Şi a treia chestiune pe care tot o citesc şi aud este că se depun proiecte în limba maghiară. Fondurile provin din Ungaria, noi toate rapoartele şi toate deconturile le facem în forinţi şi către Curtea de Conturi din Ungaria, deci ca să nu trebuiască să traducem mii sau sute de mii de pagini şi ca să putem să urgentăm lucrurile şi plăţile, noi cu intenţie am spus ca proiectul să fie depus în limba maghiară. (…) Dacă ar fi în limba română durează mult mai mult, dar pe fondurile norvegiene fiecare depune în limba engleză şi nimeni nu are nicio supărare”, a afirmat Kozma.
Preşedintele Pro Economica a subliniat că nu a simţit niciun fel de presiune şi niciun fel de control din partea autorităţilor române şi că există o corespondenţă cu Consiliul Concurenţei, iar colaborarea „este una corectă şi pe baza legislaţiei române”.

(www.agerpres.ro)