Home / Galerii Foto / FOTO: Ramona Crăciun, o poveste despre viață. Viața în Montessori Târgu Mureș  

FOTO: Ramona Crăciun, o poveste despre viață. Viața în Montessori Târgu Mureș  

Înainte de a începe efectiv școala, strecurându-mă printre munca la ziare și reviste, am avut privilegiul de a vizita Montessori Târgu Mureș, care își are sediul în Complexul de Agrement și Sport “Mureșul. Privilegiul pentru că universul educației e atât de fascinant aici, încât preț de câteva ore am admirat clasă după clasă sau casă după casă, pentru că Montessori Târgu Mureș își desfășoară activitatea în trei corpuri de clădire, cum avea să îmi arate ghidul meu, Ramona Crăciun, director educațional, educator Montessori Diplomă AMI 2 1⁄2 – 6+ ani și educator pentru părinți Cercul Siguranței. Fascinant pentru că totul e gândit pe măsura copiilor și pentru dezvoltarea lor independentă. E în același timp și o clasă, dar și o casă. Nu am putut să nu mă gândesc: Cum ar fi fost dacă? Mi-am șters întrebarea rapid din minte. Însă cred că mai corect pentru multitudinea de părinți care își doresc să investească în educația copilului sau a copiilor lor este întrebarea: Cum ar fi dacă? Puțină lumină încercăm să facem povestindu-vă ce și cum am văzut noi universul Montessori Târgu Mureș.

 

Ne plimbăm mai întâi la clasa 6-12 ani. Mi se înșiră în fața ochilor aria de limbaj, unde copiii studiază cuvântul, caligrafia și gramatica. Trecem la partea de istorie, în timp ce Ramona Crăciun îmi explică: toate orele din clasa noastră sunt interconectate, pentru că nu poți vorbi de istorie, dacă nu ai la îndemână limbajul”. Apoi e zona de matematică – algebră și geometrie, în altă parte e aria de biologie, respectiv zoologie, botanică, copiii studiază de la plante la animale, iar în alta e cea de geografie. Continuăm cu zona experimentelor, aria de muzică și cea de limba engleză.

Ca mediu de lucru, totul e adaptat pentru vârsta copiilor, de la mobilier la orice ustensile folosesc în timpul orelor. Sunt mii de materiale create de către profesorii și asistenții Montessori Târgu Mureș care populează rafturile din sala de 110 mp.

În clasă a fost amenajat și un loc, un birou și un scăunel, unde e locul de întâlnire al cadrului didactic cu fiecare copil în parte, atunci când discută despre ce-i place să lucreze copilului, ce nu îi place și multe, multe alte întrebări care pot să apară în cursul procesului didactic.

„La nivelul unei singure clase, îi avem pe cei noi, adică foarte tineri, copiii de 5-6 ani care intră în mediu, îi avem pe cei de mijloc, maturii sau adulții, copiii de 7-8 ani și sunt vârstnicii, cei de 9 ani, în acest moment. Dar cu cât vor înainta în vârstă, vârstnicii vor fi undeva la 11-12 ani. În acest moment avem două cadre didactice Montessori și un profesor de limba engleză, permanent cu copiii în sală”, îmi explică Ramona Crăciun.

La școală se lucrează în grupuri mici, de trei, patru, cinci și au undeva la vreo 5.000 de prezentări.

 

Viața practică la 3-6 ani

 

Mergem apoi în clădirea unde sunt copiii de 3-6 ani. În sala de peste 100 de mp, pe un perete e zona de matematică, într-o altă zonă – gramatica, apoi raftul de limba engleză, apoi în altă parte zona de limbaj oral și scris, iar câteva părți din spațiu sunt dedicate zonei de știință, iar într-o alta descopăr aria de muzică. O parte din sală este zona de senzorial, pentru că la 3-6 ani, copiii însușesc o mulțime de concepte prin intermediul simțurilor.

La 3-6 ani, prezentările se fac individual, unu la unu. “Avem cam 380 de prezentări de bază și cam 1.000 sunt cu extensii și în trei ani, în funcție de nevoia copilului, de interesul lui, primește prezentări. Foarte rar, mai ales la cele de limbaj, limbaj oral, citirea unei povești sau la muzică sau la grație și curtoazie se fac grupuri mici”, adaugă aceasta.

Cea mai importantă arie, cel puțin din punctul de vedere al interlocutoarei noastre este aceea de viață practică, în care copilul reușește să devină independent, să fie capabil să facă tot ce ține de îngrijirea lui personală și a mediului singur, fără ajutorul unui adult, cum sunt, de exemplu, spălatul mâinilor, spălarea rufelor.

“Aici se află viața practică, își pun masa, își strâng masa. Au și mașini de spălat și ei pun la spălat vasele, ei pun toate cârpele pe care le vedeți la spălat, ei le întind. Ei primesc o mulțime de informații cognitive, însă este foarte important între 3-6 ani să-și dezvolte mâna. Trebuie o mână puternică, care să-i poată susține, pentru că stima aceasta de sine vine din reușite. Dacă mâna nu te susține, nu poți să faci foarte multe lucruri. Nu poți să scrii, nu poți să citești, nu poți să faci proiecte cu prietenii”, explică Ramona Crăciun.

Până la pandemie, copiii aveau o zonă de bucătărie, își aranjau mesele, ceea ce îi ajuta la dezvoltarea musculaturii, își puneau șorțulețe, însă acum a fost amenajat un alt mediu unde are loc servirea mesei, cu respectarea tuturor măsurilor sanitare. Sala de servire a mesei a fost colorată cu tablouri cu copii din alte țări. “Au fost de-a dreptul impresionați de tablouri. Le-am spus că în fiecare luni am să le aduc povestea unui tablou. Și am creat eu câte o poveste pentru fiecare dintre aceste tablouri și s-au bucurat foarte mult să audă despre alți copii care trăiesc în lumea aceasta”, ne povestește Ramona Crăciun povestea tablourilor.

În clădire este amenajat un cabinet medical, plus izolator. “Acum procedura este să le luăm temperatura în fiecare zi, dimineața la sosire și le mai luăm o dată la prânz. De asemenea, avem o tăviță de igienizare și după ce lucrează pe un material, își curăță și își igienizează materialul cu care a lucrat”, explică directorul educațional.

 

Spre viața independentă

 

De aici, ajungem în cea de-a treia clădire. Aici sunt cei începând de de la un an și jumătate, mergătorii, până la 3 ani. 15 copii sunt găzduiți pe circa 100 de mp.

Copiii învață, dacă nu știu deja să se descalțe și să se dezbrace singuri. “Doar când ne cer ajutorul, intervenim și doar atât cât e necesar. Dar fiecare copil primește individual prezentarea și niciodataă nu este corectat, ci i se face o nouă prezentare cum se încalță, cum se dezbracă, cum se îmbracă. În acest moment, chiar avem copii independenți, care sunt în stare să se încalțe și să se descalțe aici. Și aici predarea se face de unu la unu”, explică Ramona Crăciun.

În sală, toate obiectele sunt din sticlă, doar coșurile de la rufe sunt de plastic. Tocmai datorită faptului că sunt atât de prețioase și că se sparg, copiii au foarte multă grijă de ele. Ori de câte ori varsă lichide dintr-un recipient, ei curăță. Deci, încă un pas spre independență.

La Montessori Târgu Mureș, copilul este preluat de la poartă, nu e lăsat singur, ci un adult stă cu el până când se liniștește și se simte confortabil ca să pășească mai departe. Se duce în vestiar și până se dezbracă când intră în sală nu mai e plâns, e calm și nu disturbă mediul.

“În absolut orice există o progresie și noi avem grijă ca primele prezentări să-i asigure reușite. Nu este corectat. 90 la sută din materiale îl ajută pe copilaș să se autocorecteze, fără să existe o intervenție a adultului. Așa cresc copiii aici și cresc foarte frumos”, completează directorul educațional.

În Montessori, fascinant este și modul cum un copil trece de la un nivel la următorul.

“Tranziția în alt mediu se face astfel, se duc în vizită cu un adult într-un alt mediu și când se simt confortabil și simt că-i locul potrivit, râmân acolo. Cel mai scurt timp a fost 2 săptămâni și cel mai lung cred că a fost de 6 săptâmâni. În schimb, acomodarea la intrarea în comunitate, în special la cei mici, este de 6 săptămâni, însă să știți că noi am avut și 6 luni. Montessori este pentru toți copiii, dar nu pentru toate familiile. În sensul că dacă părintele nu se simte bine, nu se va acomoda niciodată copilul”, mai adaugă Ramona Crăciun.

Ar mai fi de menționat după ce am vizitat toate corpurile de clădire, că la grădiniță, în fiecare săptămână, copiii au o oră de sport, cu un profesor, și la școală două ore, iar extrașcolar copiii pot practica balet.

 

De unde a început…

 

Povestea Montessori Târgu Mureș a început acum 5 ani. Ramona Crăciun a lucrat, ca jurist, la Banca Națională a României, dar în momentul în care trebuia să revină la muncă din concediul de creștere a copilului și-a dat seama că nu își mai dorește să lucreze în acel mediu. Și atunci s-a gândit că își dorește altceva și că poate să își schimbe profesia. Să lucreze cu copiii. Mai târziu a descoperit Montessori.

Aveam o asociație „Copilul și Copilăria”, pe care o și am în continuare, și lucram ca psiholog în cadrul ei, în grupuri de dezvoltare timpurie cu copiii, de pe la un an și jumătate sau chiar un an, până la 16-17 ani.

Într-o vară, am amenajat un spațiu cu foarte multe lucruri cumpărate de la o firmă. Mă înscrisesem la hipnoză, în Timișoara, și simțeam că în lucrul meu cu copiii aveam nevoie de încă ceva. Nu-mi era suficientă pregătirea pe care o aveam și, luând contact cu hipnoza, am zis: „OK, voi face hipnoză și voi lucra cu copiii.”

Și, în acea vară, am organizat programe de vară, iar firma de la care am cumpărat lucrurile mi-a dat o sumă de bani să-mi aleg materialele pe care le vreau eu din catalogul lor. Și mi-am ales mai multe materiale care se chemau toate Montessori. Și am avut în sală să zic vreo 10 astfel de materiale. Surprinderea mea a fost că, indiferent de vârsta copiilor care au trecut în acea vară prin sala mea, toți se îndreptau spre acele materiale și toți lucrau cu ele și erau foarte mulțumiți.

Atunci am zis: „OK. Dar ce înseamnă Montessori acesta?” Adică cum se poate ca un material să le stârnească așa interes? Și am intrat pe internet, am aflat că se organizează un curs la București și m-am dus la curs. Și apoi m-am îndrăgostit totalmente de Montessori. Așa am renunțat la hipnoză și am rămas în Montessori. Cred că a fost dragoste la prima vedere”, își amintește Ramona Crăciun.

Acreditarea internațională vine odată cu formarea adulților în cadrul cursurilor Asociației Internaționale Montessori (AMI), dar însă recunoaște că i-a fost foarte greu să formeze echipa, a durat foarte mult, mulți oameni s-au perindat, unora le-au fost plătite cursurile de formare, dar nu s-au potrivit.

“Ca să intri la AMI trebuie să ai studii superioare. Adică trebuie să fi terminat o universitate. Or, după ce ai terminat o universitate, trebuie să mergi apoi să faci doi-trei ani de Montessori. Montessori care poate că este una din cele mai serioase școli pe care le-am văzut vreodată în viața mea și asta o spunem majoritatea. Înseamnă foarte multe ore: zeci de ore de pregătire teoretică, dar și vreo 400 de ore de practică și de observare, la alte clase, unde sunt deja oameni formați și tu trebuie să mergi în observare, apoi să asiști și să predai lângă acei oameni ca să înveți. E foarte multă școală. Deci oamenii aceștia sunt ultracalificați.

Noi suntem calificați, avem 5 profesori principali Montessori și 3 asistenți de profesori Montessori, dar majoritatea sunt deja sau în formare de a deveni cadre didactice calificate – profesori în învățământul tradițional”, explică Ramona Crăciun.

Însă acum, cei care lucrează aici nu vin la serviciu, ci vin pentru că e viață, sunt oameni care știu să ierte, care să iubească necondiționaț, care iubesc copiii, care își doresc să cunoască mai mult, să se perfecționeze continuu chiar dacă greșesc și care știu să dăruiască.

“În acest moment am o echipă extraordinară, oameni dedicați, implicați, care fac ceea ce fac din credință și, bineînțeles, din iubire pentru copii”, adaugă Ramona Crăciun.

 

De la 12 copii la câteva zeci

 

Montessori Târgu Mureș a început cu doisprezece copii și apoi, în fiecare an, s-au mai adăugat 8-10 copii.

“În fiecare an intră un număr limitat de copii pentru că ne-am dorit o dezvoltare sănătoasă. Acum am ajuns ca la 3-6 ani să avem toate nivelurile în clasă, avem copii noi care au intrat din septembrie, copii care erau mici anul trecut și acum sunt la nivel mediu, și copii care erau la mijloc anul trecut și acum sunt cei mari. Cei mari îi ajută pe cei mici și le face foarte mare plăcere, pentru că ei sunt mari, ei știu și au avut model anul trecut în cei mari și acum abia au așteptat să plece cei mari la școală. Cei mici, în momentul în care sunt ajutați se simt extraordinar pentru că cei mari le-au acordat atenție. La școală încă nu avem un mediu complet, ci doar mici și mijlocii”, adaugă Ramona Crăciun.

 

Complexitatea materialelor

 

Ramona Crăciun mai recunoaște că oriunde merge, strânge materiale pentru Montessori. De altfel, un aspect important în Montessori sunt materialele didactice. “Unele dintre ele, cele de lemn, le achiziționăm, doar că AMI nu le acceptă decât pe cele acreditate de ei. Și atunci le cumpăr de la singura firmă din Europa, Nienhuis din Olanda. Ea este cea care livrează la nivel mondial materialele Montessori autentice. Apoi sunt materialele pe care fiecare cadru didactic și le realizează. Noi primim lecția de la trainerii noștri, care prezintă o turnare. Și recipientele din care toarnă sau tăvița sunt făcute de cadrul didactic din ceea ce găsește, după personalitatea lui, o bucățică din el, practic. Și amenajarea sălii: noi știm care sunt ariile, ce conține fiecare, dar cum e aranjată o sală ține foarte mult iarăși de arta și personalitatea cadrului didactic”, explică directorul educațional.

 

Cum sunt educați copiii?

În Montessori, observarea este elementul de bază. “Observi copilul și după ce ai făcut o observare atentă știi unde este, știi de ce are nevoie, știi ce interes are. Și, tu ce faci, de fapt? Îi sprijini nevoia și îi urmezi interesul copilului. Și atunci reușita este sută la sută. Ori, când faci ce ai tu interes, adultul, și îți respecți nevoia ta, a adultului, cum ar putea să fie reușită pentru copil? De multe ori le zic părinților: „Să nu credeți că asta este o magie sau altceva”, explică Ramona Crăciun.

Ca metodă și prezentând-o simplificat pentru că, deja am amintit de sutele de ore în care se instruiesc profesorii, copiii învață de la concret spre abstract.

“Orice concept întâi se află în concret și după ce exersează foarte mult cu materialul concret, trece spre abstract. Și îl ajută foarte mult pe copil. De exemplu, lungimea. Cum ai putea să iei noțiunea aceasta atât de abstractă și să-i spui unui copil: „Uite! Aceasta este lungimea”. Cum ai putea să-i spui, decât tot abstract, prin intermediul cuvintelor. Noi asta facem în tradițional. Ori, aici, avem o bară de un metru și-i spunem.: „Aceasta este o lungime.”

Dar nici nu-i spunem, prima dată. O pipăim și o manipulăm de foarte multe ori. Și avem zece lungimi diferite, ele scad gradual exact cu o unitate. Este, de fapt, sistemul zecimal. Vă dați seama, într-un singur material sunt așa de multe informații. Și ei ce fac? Doar manipulează. Memoria musculară este prima, conceptul concret îl învață prin intermediul memoriei musculare și abia apoi, după ce a testat de nenumărate ori, ajunge să primească într-un alt material că această bară este, de fapt, o unitate și cea mare este de zece unități și că diferența dintre fiecare bară este de câte o unitate și este atât de logic.

Și-apoi, mai este un aspect, faptul că i se prezintă copilului un singur concept într-un singur element.

Dacă vorbim despre lungime, barele roșii, spre exemplu, prin care primește conceptul de lungime, sunt roșii toate. Adică nu una este verde, una albastră, pentru că deja sunt mai multe elemente. Toate sunt roșii, toate sunt din lemn. Singurul element diferit este lungimea. Și atunci, într-un singur material primește un singur element și îi este foarte clar copilului ce are de făcut sau ce anume vreau să îi transmit. Ca să afli în concret un concept, ai nevoie de simțuri: văz, auz, gust, miros, pipăit, stereognostic. E atât de structural”, arată ghidul nostru.

Copilul nu face exerciții ca să ajungă să își însușească o formulă, ci ca să ajungă să deducă formula. La fel și la gramatică, prin exersarea unor exerciții își formează niște tipare. În concluzie, exersând, copilul va observa ce înseamnă adunarea, scăderea, o familie de cuvinte și altele. “Nu îi dăm noi teoria, ci descoperă el, noi îi facem o prezentare, un exercițiu și apoi el repetă, repetă și singur spune ceea ce a descoperit”, completează Ramona Crăciun.

Într-un singur ciclu de lucru, un copil poate să treacă prin toate ariile sau printr-o singură arie.

Ca cicluri de lucru, la nivelul mergători, copiii au obligatoriu un ciclu de lucru de 2 ore, de cel puțin 3 ori pe săptămână. “E reglementarea AMI, însă școala se poate adapta. La noi se lucrează 2 ore, de 5 ori pe săptămână. Ce înseamnă acest ciclu? Să primească prezentări și să lucreze cu materialele din clasă. Fiecare clasă, fiecare nivel are arii, prezentări individuale sau de grup”, explică Ramona Crăciun.

La 3-6 ani, AMI spune: cel puțin un ciclu de lucru dimineața, cinci zile pe săptămână, de 3 ore. “La noi se lucrează și după-amiaza, un ciclu de 3 ore. Noi le oferim copiilor posibilitatea de a dormi sau de a lucra. Au de ales. Pe la 4 ani și copiii cei mari își doresc foarte mult să lucreze. Cadrul didactic observă copilul, vede unde este interesul lui, pentru că sunt niște perioade senzitive prin care trec copiii, indiferent de ce vârstă au. Dacă un copil este în perioada senzitivă limbaj, eu îi voi face aceste prezentări, el va primi aceste prezentări și îi vor fi de mare folos. Dacă copilul este atras spre ordine, are nevoie să îl susțin în nevoia aceasta prin care trece. Formarea noastră ca adulți este să cunoaștem atât de bine copilul și să putem identifica în ce perioadă e, unde a ajuns, care este interesul lui și să îi respectăm toate aceste nevoi și interese.

În 3-6 ani, în cele două cicluri de lucru, ai observat copilul, știi unde se află, i-ai făcut prezentări, iar apoi are nevoie să exerseze, atât cât are nevoie să exerseze. Sunt copii care exersează de 3 ori, alții de 50 de ori. Fiecare copil are propriile sale nevoi, propriile interese, sunt unici”, adaugă directorul educațional.

Copiii care merg de la grădiniță la școală citesc și scriu.

La școală sunt obligatorii două cicluri de lucru, zilnic. “AMI ne permite să ne adaptăm și sistemului tradițional sau obligațiilor pe care le ai la nivel de stat. Și noi avem obligatoriu în programă, la nivel național, sportul și limba străină, și atunci avem aceste programe, iar în afara acestora avem programa noastră Montessori. O jumătate de zi, respectiv dintr-o zi al doilea ciclu, copiii fac ceea ce este impus de statul român. În România, în acest moment există programă autorizată și avizată de Ministerul Educației până la clasa a V-a inclusiv, respectiv până la 12 ani, dar școlile și adulții Montessori din țară lucrează pentru a realiza programa pentru nivelul 12- 15 ani”, completează Ramona Crăciun.

În loc de final, Montessori înseamnă independență, adaptabilitate la locul și timpul în care trăiești, atât copiii cât și adulții, profesori și părinți. E însă alegerea fiecărui adult cum investește în propriul copil și în propria sa viață. Ramona Crăciun a investit multă dragoste, multă muncă și, chiar dacă vi se pare că sună mercantil, câteva zeci de mii de euro într-o nouă viață…

 

Ligia VORO

1 comentariu

  1. Felicitari pentru articol. Foarte amplu si cu o descriere in amanunt a cea ce inseamna Montessori. Anul acesta am vazut si filmul care prezinta acesta femeie . Ea si-a dedicat viata pregatirii prescolare . A conceput singura mobilierul, materialele didactice si s-a darut pe sine insusi educarii copiilor. Fascinanta poveste si ma bucur ca ea exista la noi la Tg- Mures intr-o versiune moderna. Un concept care s-a dezvoltat si adaptat vremurilor. Succes !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Proiect important pentru sănătatea ludușenilor

Spitalul Orășenesc „Dr. Valer Russu” a depus o cerere de finanțare pentru implementarea unui proiect …