Home / Agricultura / FOTO: 240 fermieri și furnizori naționali de inputuri reuniți de DAFCOCHIM Agro!

FOTO: 240 fermieri și furnizori naționali de inputuri reuniți de DAFCOCHIM Agro!

Distribuie

După doi ani de pauză, cauzată de pandemie, reprezentanții celor mai importante companii furnizoare de inputuri din România s-au revăzut cu fermierii din Centrul Transilvaniei într-o atmosferă relaxată, la tradiționalul simpozion de socializare de la Saliris Resort Spa&Welnesss (Egerszalók, Ungaria), al cărui liant au fost, ca de fiecare dată, proprietarii, managementul și echipa DAFCOCHIM Agro, parte a Grupului DAFCOCHIM. Respectând tradiția, maestrul de ceremonii al simpozionului, desfășurat între 9-12 ianuarie, a fost profesionistul într-ale agriculturii ing. Gheorghe Boțoman, consilier tehnic al DAFCOCHIM Agro.

Prima parte a evenimentului s-a concentrat pe aducerea în atenția participanților a provocărilor din domeniul agricol, respectiv a noutăților din agricultură, a doua parte fiind rezervată atelierelor de prezentare găzduite de cele 12 companii multinaționale și naționale, furnizoare de inputuri – Adama, Azomureș, Bayer CropScience, Belchim, CICh, Corteva Agriscience, FMC, KWS, Nufarm, Summit Agro, Timac Agro și UPL. Astfel, anul acesta, în locul prezentărilor tehnice, care vor reprezenta tema unui alt simpozion peste mai bine de o lună, care va avea loc la Centrul de Evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureș, echipele companiilor multinaționale și naționale au avut întâlniri b2b cu fermierii.

Parteneri și-n noul an cu al nostru DAFCOCHIM

“După cât de bun cuvânt are harul vostru viu,/ cu iubire de pământ, sub văzduhul străveziu,/ din livadă până în lan să aveți un an sublim,/ parteneri și-n noul an cu al nostru DAFCOCHIM”, astfel i-a salutat ing. Gheorghe Boțoman, consilier tehnic al DAFCOCHIM Agro, pe cei peste 240 de invitați ai grupului mureșean în deschiderea simpozionului, continuând: “În numele colegilor de la Dafcochim, cei doi acționari principali ai Grupului DAFCOCHIM, Liviu Cojoc și Radu Fodor, în numele echipei tehnice și comerciale conduse de inimosul Marinel Ștefan, vă spunem un călduros bun revenit la Eger, după doi ani de pauză. Din păcate, știți foarte bine ce s-a întâmplat. Ne dorim foarte mult ca această bună tradiție de a ne vedea la început de an în această minunată locație să o putem avea și în anii următori, să ne întâlnim, să discutăm, să ne spunem păsurile, nu să ne lăudăm, dar să fim pragmatici, să cunoaștem realitățile din agricultura României”.

Echipa Timac Agro

Liderii, și echipele pe care le coordonează, a 12 companii multinaționale și naționale, furnizoare de inputuri Adama, Azomureș, Bayer CropScience, Belchim, CICh, Corteva Agriscience, FMC, KWS, Nufarm, Summit Agro, Timac Agro și UPL – au răspuns prezent la invitația echipei DAFCOCHIM Agro. Totodată, în jur de 200 de fermieri au fost prezenți, locația nepermițând o participare mai numeroasă.

“Avem marea mândrie pentru că, la provocarea DAFCOCHIM, companiile mari multinaționale sunt prezente în mijlocul nostru fiind reprezentate la cel mai înalt nivel. Sunt în sală câțiva country leaderi pe care îi salut, împreună cu echipele tehnice pe care, la fel, le salut. Pe lângă marii furnizori de inputuri cu care DAFCOCHIM colaborează de foarte mulți ani, deja este o simbioză, o comunicare impecabilă între noi și dumneavoastră, sunt prezenți principalii fermieri din centrul Transilvaniei. De asemenea sunt prezente oficialități și mass-media pe care le salut. Sper ca simpozionul pe care îl dorim mai mult de socializare, cu toate că ne cunoaștem foarte bine, dumneavoastră, fermierii, să vă spuneți păsurile în fața multinaționalelor, iar multinaționalele să vină cu răspunsuri la următorul simpozion tehnic de la Târgu Mureș”, a arătat consilierul tehnic al DAFCOCHIM.

O remarcă specială, ing. Gheorghe Boțoman a avut-o față de tinerii fermieri, subliniind că: “Este important ca seniorii care au tineri în familie să îi promoveze, pentru că fără înlocuitori nu va fi prea bine”.

Printre cei nominalizați s-au numărat Cristian Pogăcian, din Mureș, primarul comunei Ungra (jud.  Brașov), Silviu Șchiopu sau Sorin Mănoiu, din Hălchiu – jud. Brașov, cultivator de cartof și fiul unei personalități în domeniul culturii cartofului, Ion Mănoiu, care a coordonat sectorul în vremurile în care România cultiva 360.000 de hectare cu cartof, din care mare parte cartofi de sămânță certificată.

Un an bogat în evenimente

Cum deja sublinia ing. Gheorghe Boțoman, simpozionul de socializare, organizat la Saliris Resort Spa & Welness, a deschis seria de întâlniri tripartite dintre companiile multinaționale și naționale, furnizoare de inputuri, fermierii din Centrul Transilvaniei și echipele Grupului DAFCOCHIM.

“Peste o lună de zile, într-o locație pe care o cunoașteți, la Centrul de Evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureș, noi vom organiza un simpozion tehnic unde fiecare companie multinațională va avea ocazia să își prezinte virtuțile produselor pe care le oferă dumneavoastră, fermierilor, prin compania noastră, DAFCOCHIM, în centrul Transilvaniei. Să știți că este o mare onoare pentru noi, pentru că cei doi acționari, împreună cu Marinel Ștefan și cu echipa noastră tehnică au reușit să creeze un parteneriat de excepție cu marile companii multinaționale furnizoare de inputuri (produse de protecție a plantelor, fertilizanți, genetică și alte produse destinate fermierilor), care ajung în mâinile dumneavoastră la prima mână. Bineînțeles că seria de simpozioane va continua la ferma DAFCOCHIM de la Seuca, la domnul Kosa, unde dorim să implementăm loturi demo, care au fundament științific. Avem loturi demonstrative, dar mergem până la capăt cu calitățile producției și cantitativ, bineînțeles. Intenționăm să organizăm Ziua Grâului la sfârșit de iunie – început de iulie și, bineînțeles, bilanțul anului la Ziua Porumbului care să dea Dumnezeu în acest an să ne favorizeze, să putem avea recolte bune, iar seceta din anii trecuți să nu se mai repete”, a arătat gazda simpozionului.

Trebuie să producem mai mult

Ing. Gheorghe Boțoman a atins, de asemenea, una dintre problemele strigente, de macroeconomie, ale României, și anume deficitul balanței comerciale a țării noastre, în contrapondere cu soluțiile care sunt la îndemână.

“O știre pe care astăzi, de dimineață, am a auzit-o la radio spunea că deficitul comercial al României este de 31 de miliarde de euro, adică, ce importăm și ce vindem este pe minus cu 31 de miliarde. Este o dramă, iar agricultura României, din păcate, nu poate să fie una foarte performantă sau performantă, știți foarte bine, importăm circa 70% din ceea ce mâncăm. Dumneavoastră sunteți elita fermierilor din centrul Transilvaniei și nu numai, trebuie să luăm taurul de coarne și să îi lămurim pe cei care ne conduc să ne dea atenție, pentru că cine va împărți pâine în viitorul apropiat, va decide soarta lumii. Și bogatul, și săracul trebuie să mănânce cel puțin de două ori pe zi. Iar România, cu mănoasele terenuri pe care le are, trebuie să producă mai mult și să industralizăm cât se poate de mult în țară, nu să vindem cereale, animale, lemn și așa mai departe. Nu facem politică, dar trebuie să fim responsabili, este datoria noastră de buni români, buni români sunt și maghiarii, și nemții, și românii care trăiesc în România”, a punctat ing. Gheorghe Boțoman.

Dispar substanțe active

A doua temă atinsă a fost cea a produselor de protecție a plantelor și trendul la nivel european care este de a interzice o serie de substanțe active, cu toate că multe dintre acestea sunt adevărate medicamente pentru plante, fiind produse omologate, super testate și prietenoase cu mediul înconjurător.

“Erau în jur 1.000 de substanțe active, la momentul actual au mai rămas în jur de 250 la nivel european, iar targetul, din păcate, este să se reducă la jumătate. Probabil n-o să mai avem gloanțe și arme să putem combate bolile dăunătorilor și buruienile. Este o mare provocare, iar aici din urmă va veni, cu siguranță, și genetica, pentru că produsele de protecția plantelor, ca metodă de combatere, trebuie să lucreze în tandem cu genetica, cu soiuri tolerante și rezistente”, a arătat consilierul tehnic al DAFCOCHIM.

Seceta, o problemă majoră în fermele românești

A treia provocare căreia jucătorii din agricultură trebuie să îi facă față este cea a secetei. În acest sens, ing. Gheorghe Boțoman a prezentat o hartă despre rezerva de umiditate în stratul de sol, 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă la data de 3 ianuarie 2023.

Problema este majoră în privința rezervei de apă din sol la nivel național, mai ales în sud-estul extrem al țării. În Dobrogea este, practic, secetă pedologică extremă. Am avut privilegiul să călătoresc împreună cu echipa de la Jidvei și cu echipa DAFCOCHIM în Delta Dunării în noiembrie și când am traversat Dobrogea, culturile de rapiță, chiar de grâu, erau 90% calamitate. Această secetă se menține inclusiv acum. Și în zona Brăila, Galați, seceta este aproape la limită. Mult mai bine stă vestul țării. Apropo, pentru marii furnizori de inputuri se evaluează riscul. Riscul ca dumneavoastră să puneți ouăle în coșul Dafcochim nu e atât de mare ca în estul extrem. Noi, de bine, de rău, avem producții rezonabile și de cereale, și de rapiță. N-am văzut culturi întoarse la nivelul zonei noastre. Mureșul e în zona verde, dar sudul Transilvaniei, inclusiv Covasna suferă de lipsa apei”, a prezentat specialistul DAFCOCHIM.

În acest context, următoarea tematică abordată de gazda evenimentului a fost cea a loturilor experimentale de la Seuca, jud. Mureș, care sunt prezentate în evenimente distincte la Ziua Grâului, respectiv Ziua Porumbului și le-au fost arătate, prin imagini, participanților la simpozion.

“Avem acolo un laborator performant, s-au investit câteva zeci de mii de euro și din toate loturile cu cereale și porumb se recoltează mostre conform normelor europene, și se analizează toate calitățile respectivului lot – umiditate, conținutul de proteină, în amidon, gluten și așa mai departe. Iar rezultatele noi le oferim foarte deschis și dumneavoastră, fermierilor și producătorilor de genetică. Anul trecut nu am făcut Ziua Porumbului tocmai din cauza secetei extreme, cu toate că anumiți hibrizi de porumb de la firmele dumneavoastră s-au comportat foarte bine, să nu spun impecabil pentru că seceta a fost atât de puternică încât a influențat o producție normală”, a menționat ing. Gheorghe Boțoman.

Provocări numeroase

Vocea industriei de protecția plantelor din România este auzită de ani buni prin intermediul AIPROM, asociația care concentrează cei mai mari și importanți furnizori de inputuri din țara noastră. Industria se confruntă cu provocări numeroase, prima amintită de Vasile Iosif, președintele AIPROM, fiind cea referitoare la reglementarea activităților desfășurate cu produse de protecție a plantelor, un proiect de lege în domeniu fiind lansat în dezbatere publică, în urma colaborării dintre Ministerul Agriculturii și asociație.

“Vizavi de domeniul protecției plantelor, aș vrea să vă spun că legislația veche, OG 4 din 1995 a fost elaborată de către subsemnatul, când lucram la Ministerul Agriculturii. Din păcate, de atunci am rămas tributari, în sensul că am intrat în Uniunea Europeană, legislația s-a schimbat, a apărut Regulamentul 1272 din 2008, care obliga România să-și ajusteze clasele de toxicitate. La ora actuală nu mai găsiți pe etichetele produselor fitosanitare clasele de toxicitate pe care le aveam în funcție de doza letală 50. Deci astăzi avem grupe de toxicitate care sunt total diferite și categoric creează o confuzie imensă pentru autorități, în primul rând că autorizează niște grupe care nu mai există, când pe etichetă avem altceva și legislația trebuia schimbată. Trebuie să știți că AIPROM lucrează cu Ministerul Agriculturii din 2015 să ajusteze legislația, pentru că România era obligată prin Regulamentul 1272 să-și ajusteze clasele de toxicitate până în 2017. Suntem în 2023 astăzi și încă nu avem un proiect de lege care să armonizeze aceste lucruri”, a subliniat speakerul.

Totuși, industria a găsit deschidere la Ministerul Agriculturii, astfel fiind elaborat un proiect de act normativ care este așteptat să fie adoptat în 2-3 luni și care reglementează câteva lucruri extrem de simplu și de clar.

“În primul rând, prevede pentru dumneavoastră posibilitatea să vă prelungiți termenul de valabilitate al unui produs fitosanitar care expiră, fără să schimbați eticheta un sezon sau 12 luni. Mergeți la un laborator autorizat, faceți analiza, analiza este corectă, puteți utiliza produsul. Al doilea lucru armonizează clasele de toxicitate, deci autoritățile vor fi în stare să elibereze autorizații, certificate de abilitare într-un mod uniform. Al treilea lucru permite României, care este un mare producător de sămânță și un exportator net, să aducă produse de uz fitosanitar, să trateze sămânța cu produse care sunt interzise în Uniunea Europeană și în România, dar să le exporte către alte țări unde acest lucru este permis. Există și un lucru complicat. Poliția Română dorește pedepse foarte aspre pentru cei care contrafac sau utilizează produse contrafăcute. Trebuie să știți că la ora actuală, potrivit unui studiu pe care industria l-a făcut, 9% din piața de pesticide din România este acoperită de produse contrafăcute. De asemenea, la fel dorește pentru utilizarea produselor restricționate. Trebuie să știți că sunt trei produse restricționate – fosfura de aluminiu, fosfura de magneziu și oxamina. Oxamina este un hematocit care este în portofoliul colegilor noștri de la Corteva și care, din păcate, va ieși din piața europeană din informațiile mele, ceea ce înseamnă că mai rămân două produse restricționate, deci la două produse nu veți avea acces decât înregistrându-vă la poliție. În rest, lucrurile sunt destul de simple, va trebui cei care prestați servicii să vă autorizați pentru că, dacă prestați servicii, înseamnă că trebuie să fiți responsabili”, a explicat Vasile Iosif.

Totodată, la nivel european este în dezbatere un nou Regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115, care va mai interzice alte substanțe active. Problema care rămâne este dubla măsură aplicată față de jucătorii europeni în contrapondere cu cei din afara UE.

“Regulamentul va prevedea câteva lucruri foarte dure. Primul, scăderea consumului de pesticide pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene. La ora actuală se dorește scăderea produselor periculoase cu cincizeci la sută și a consumului total de pesticide cu cincizeci la sută. Astăzi, când cumpărați tomate din Turcia, trebuie să știți că ei folosesc 920 de substanțe active. Uniunea Europeană – 298 de produse sintetice, ia România – 197. Deci viața nu este ușoară. Și noi ne-am dori ca autoritatea europeană să fie corectă cu fermierul european. Dacă eu interzic un produs în Uniunea Europeană pentru fermierul meu, ar trebui să nu-l regăsesc în niciun produs agricol pe care îl import din afara Zonei Euro, pentru faptul că creez o problemă de competitivitate între fermieri”, a afirmat Vasile Iosif.

Acesta a subliniat că, în domeniul fitosanitar, combaterea dăunătorilor va fi din ce în ce mai complicată și le-a vorbit fermierilor despre combaterea integrată și principiile acesteia.

“La ora actuală facem monocultură de multe ori și nu facem altceva decât să creștem anumiți agenți patogeni. Să știți că la nivel de industrie există un optimism vizavi de partea de produse biologice, dar trebuie să știți că produsele biologice dacă nu le pui în alternanță cu produsele sintetice avem o problemă. Combaterea va deveni un coșmar din ce în ce mai mare pentru fiecare dintre dvs., produsele biologice de obicei controlează un organism de dăunare, iar un produs sintetic controlează un spectru întreg, o familie întreagă. Vreau să fiți foarte atenți la capitolul insecticide, aici, din păcate, fermierul european suferă destul de mult. FMC are cinci produse biologice pe care le vindem deja în America de Sud, în America de Nord și în Asia. Va trebui să punem mâna pe carte fiecare dintre noi și să ne aducem aminte principiile combaterii integrate. Și aici începem cu rotația culturii, cu arătura, la ora actuală nimeni nu mai ară și nu facem decât să ținem insectele în viață și să avem probleme destul de mari. Într-adevăr sunt tehnologii prietenoase și suntem absolut convinși că digitalizarea, produsele noi vor face diferența”, a explicat acesta.

Vasile Iosif a oferit explicații și legate de creșterea prețurilor la produsele fitosanitare în Uniunea Europeană.

“În primul rând, ca să faci un produs astăzi și să îl omologhezi în Uniunea Europeană, îți trebuie pe puțin 280 milioane de dolari și 12 ani de cercetare. Sunt firme care nici nu mai vin cu produsele în Uniunea Europeană, se duc în alte părți ale lumii pentru că partea de omologare este mult mai facilă. În al doilea rând, are loc o delocalizare foarte rapidă a producției de substanțe active din China către alte continente. Una este să produci în Europa, sunt alte salarii și altă mână de lucru față de China. Nu în ultimul rând este inflația și problemele pe care noi le-am creat în Uniunea Europeană cu energia. Din păcate, Pactul Verde European, și anume ca până în 2050 să fim neutri, închizând cărbunele, închizând energia nucleară, închizând gazul, dar importând în disperare din Rusia și din altă parte, ne arată astăzi cât de vulnerabili suntem în partea de energie. Eu sper din suflet ca strategia de la fermă la consumator să nu fie o corvoadă pentru fermierul european și pentru fiecare cetățean european, pentru că există un studiu făcut de americani care spune foarte clar că, dacă Uniunea Europeană va impune strategia de la fermă la consumator așa cum este astăzi creată de către Uniunea Europeană, prețurile vor crește abrupt, puterea de cumpărare va scădea, cheltuielile fiecărui fermier se vor majora, iar nivelul de profitabilitate va scădea. Deci trebuie să fim foarte atenți, trebuie să îi instruim pe politicienii noștri care merg în Parlamentul European să aibă o voce și vocea să fie din partea unei țări care are o agricultură puternică și care trebuie să fie un lider în Uniunea Europeană”, a susținut Vasile Iosif.

Lumea agricolă se va schimba

Jean Ionescu, Country Leader România&Moldova, Corteva Agriscience, și vicepreședinte al AIPROM, a dat un mesaj mai optimist referitor la schimbările care au loc în industrie.
“Vreau să vă spun că lumea nu se termină cu reducerea părții de crop protection. Sunt achiziții majore și viitorul produselor biologice în Comunitatea Europeană cu certitudine va exista, va fi parte din tehnologia dumneavoastră. Corteva Agriscience este compania care va aduce produse de ultimă generație, bacterii, este compania care va veni cu parte de produse rezultate în urma fermentațiilor naturale, adică clar, odată cu reducerea numărului de produse de protecție a plantelor va fi o perioadă de vid tehnologic, dar, cu siguranță, în viitor, și nu numai Corteva, fiecare corporație va fi capabilă să ofere soluții de cea mai înaltă clasă. Vreau să vă transmit, de asemenea, un lucru simplu: plantele de cultură, hibrizii care vor fi oferiți de un brand ca Pioneer, care este cu certitudine cel mai mare, vor fi din ce în ce mai bine pregătiți și capabili să facă față condițiilor climatice din ce în ce mai dure pe care planeta le oferă astăzi. Sunt multe provocări pe care dumneavoastră trebuie să le treceți, dar cu ajutorul tehnologiei, personal, nu am dubii că nu veți reuși”, a spus Jean Ionescu.

Acesta a oferit, ca exemplu de soluție tehnologică, bacteria Metylobacterium symbioticum, “de cea mai înaltă clasă în agricultură”.

“O găsiți într-un produs care se numește Utrisha N. Va ajuta planta de cultură să-și asigure mai mult azot din atmosferă, cel puțin 30 de kilograme pe hectar în cele mai bune condiții. Dar dacă condițiile sunt foarte bune, va ajuta cu 70-80 de kilograme pe hectar. Lumea agricolă se va schimba cu certitudine, digitalizarea este oferită de marea majoritate a companiilor. Nu încape îndoială că cei care vor fi rapizi în asimilarea noilor tehnologii vor câștiga. Nu cred că este cineva care în momentul de față nu crede în viitorul tehnologiei. Trebuie să producem mai mult, iar genetica, partea de protecție a plantelor, produsele biologice și agricultura digitală, cu siguranță, ne vor ajuta”, a subliniat Jean Ionescu.

Fabrica de Zahăr trece la cultivatori

“Unul dintre cei mai mari fermieri din zona Transilvaniei, care s-a implicat foarte mult ca în cafeaua pe care o bem dimineață să ajungă zahăr românesc. Să dea Dumnezeu să-l avem pentru că la Luduș s-au făcut minuni și aș vrea să vedem că sunt reale. Dacă politicienii nu au fost în stare, nu vreau să-i jignesc, dar trebuie să fim fermi, să le spunem să pună punctul pe I, un grup de fermieri în frunte cu domnul Aflat au făcut minuni. Sperăm să ne argumenteze că aceste minuni sunt reale”, l-a introdus ing. Gheorghe Boțoman pe invitatul sibian – fermierul Teodor Aflat.

“Cred că mulți dintre dumneavoastră ați citit, ați văzut știrile care au circulat tot anul 2022 că ne zbatem un grup de fermieri să stopăm de la dezmembrare sau de la distrugere fabrica de zahăr de la Luduș. Vă spun că minunea s-a întâmplat. Ieri (n.red. 9 ianuarie 2023) ne-am întâlnit cu boardul fabricii de zahăr, adică cu directorii și cu reprezentantul Grupului Tereos, și am discutat tranșant. În 17 ianuarie vom avea o întâlnire între avocații părții române cu cei ai părții franceze, urmând ca în 30 ianuarie să semnăm contractul de vânzare-cumpărare”, a anunțat acesta.

Succesul achiziției și, implicit, investiției va depinde însă de producția de sfeclă de zahăr, astfel că fermierul i-a rugat pe omologii săi să nu renunțe la această cultură.

“Vă rog mult pe cei care ani de zile ați cultivat sfeclă, ar fi pe mare importanță și de mare interes pentru noi care ne-am zbătut să salvăm fabrica, ca și în anul 2023 să crească suprafața culturii de sfeclă de zahăr, mai ales că n-o să mai avem o multinațională, ci de data aceasta profitul va fi la români. Vrem să fie transparență de la preluarea sfeclei până la vânzarea zahărului. Bineînțeles, investiția e destul de mare, riscurile pe care ni le-am asumat un grup de cultivatori sunt destul de mari. Vrem să diminuăm importul de zahăr din România și pe rafturi să se vadă că e produs românesc. Le mulțumesc politicienilor că în 17 noiembrie 2022 au adoptat o ordonanță de guvern în care au scris clar că vor să sprijine repornirea fabricii de zahăr”, a spus Teodor Aflat.

Fabrica de la Luduș ar putea asigura o pătrime din necesarul de zahăr pentru consumul intern.

Fermierul sibian lucrează 10.000 de hectare cu 160 de angajați.

Discurs cu sare și piper

“Aș dori să îl provoc și pe Romulus Oprea, pentru că la fel de bătăios a fost și el în domeniul culturii cartofului”, l-a prezentat ing. Gheorghe Boțoman pe următorul speaker.

“Legat de cartof am sfleclit-o, domnule Aflat, pentru că nu mai vorbim de 360.000 de hectare de cât vorbea domnul Boțoman, ci vorbim despre vreo 30.000 de hectare. În România, cartoful este prima pâine a țării după consum. Consumăm, conform datelor Ministerului Agriculturii, pe care eu personal și colegii mei nu dăm 2 bani, dar probabil nu suntem singurii, consumăm 96 de kilograme de cartofi per capita, față de pâine din care consumăm 78 de kg/capita, potrivit acelorași date”, a prezentat succint Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful, starea de fapt a acestei culturi în România.

Despre starea agriculturii, Romulus Oprea a vorbit extrem de tranșant.

“Să nu uităm că agricultura și noi, majoritatea, inclusiv cel care vă vorbește suntem creația sistemului de credit furnizor asigurat de multinaționale. Poate cineva să mă contrazică? A fost vreo politică centralizată în a dezvolta agricultura în România? Nu. Așa că nu ne rămâne decât să continuăm acest sistem și să ne încăpățânăm să rezistăm împotriva trendului, aș spune eu. Spunea prietenul nostru Vasile Iosif că avem parte de o politică agricolă europeană direcționată spre nu știu unde, eu aș zice direct că este sinucigașă. Adică rusul stă să dea cu bombe nucleare la nu știu câte sute de kilometri de noi, iar noi vorbim de fluturi și de omizi, de greieri, nu mai omorâm vaca, dar sechestrăm carbonul, să mâncăm greieri”, a spus liderul Federației Naționale Cartoful, ceea ce i-a atras aplauze furtunoase, iar ing. Gheorghe Boțoman a conchis: “Tocmai de aceea l-am provocat pentru că pune puțină sare în mâncare”.

Urări de roade bogate

Ovidiu Săvâșcă, directorul APIA Mureș, a anunțat că la final de 2022, 80% din plățile către fermierii mureșeni erau finalizate, iar “în cursul acestei luni ne dorim să finalizăm plățile către toți fermierii”.

Anul acesta va aduce pentru fermieri o nouă Politică Agricolă Comună și, implicit, elemente noi în procesul de subvenționare a agriculturii.

“Bineînțeles, știți că ne așteaptă o etapă nouă, începem o nouă politică agricolă, din 2023 până în 2027, cu anumite provocări, chestiuni de noutate, am pregătit un material pentru simpozionul care va avea loc la Târgu Mureș, mai în detaliu, chestiuni tehnice, cu noile scheme de plată. În principiu cam aceleași sunt, însă avem și anumite modificări, anumite condiționalități care apar de fiecare dată cu o politică agricolă comună nouă”, a precizat Ovidiu Săvâșcă, înainte de a le ura fermierilor roade bogate.

Un mesaj succint a transmis și Aurelian Grama, fondatorul cotidianului Zi de Zi și al revistei Transilvania Business: “Să fie pace între noi, să fie pace în țară, să aveți încredere că cel puțin Transilvania Business joacă interesant, bine și serios cu multinaționalele, așa că aveți încredere să ne invitați în fermele dumneavoastră pentru că veți vedea conținut de calitate și de la fața locului”.

Din partea organizatorilor, în încheierea primei părți a evenimentului, li s-a adresat participanților Marinel Ștefan, directorul general al DAFCOCHIM Agro.

“Vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră după doi ani de zile. O remarcă și din partea mea. Avem foarte mulți fermieri tineri, împreună cu dvs. trebuie să venim în sprijinul lor, probabil nu au atâta experiență cât aveți dvs. din multinaționale și noi, de aceea trebuie să îi ajutăm să reușească în agricultura din România”, a spus acesta.

“Un an bun, sănătate, recolte bogate”, a fost urarea sa pentru partenerii DAFCOCHIM.

Într-o sală alăturată, pe parcursul întregii zile, fermierii au putut interacționa cu echipele celor 12 companii multinaționale și naționale, furnizoare de inputuri, în atelierele de prezentare gândite împreună cu reprezentanții DAFCOCHIM Agro.

Iar în încheiere, într-o simetrie lirică, vă oferim versurile pe care ing. Gheorghe Boțoman le-a dăruit celor prezenți: “Mărțișorul pentru spor,/ împletit cu drag și dor,/ e un buchet de ghiocei,/ oferit prietenilor mei/ și celor mai suave flori,/ născătoare de fiori,/ care se numesc femei/ și înfloresc sub ochii mei. La mulți ani!”

Ligia VORO


De asemenea, verificati

Cristian Boeriu, din nou șef la SMURD Târgu Mureș. Mesajul prefectului

Distribuie Prefectul județului Mureș, Mara Togănel, i-a urat succes doctorului Cristian Boeriu în noua funcția …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.