Home / Politic / Sighișoara în anul Marii Uniri

Sighișoara în anul Marii Uniri

Acest frumos și vechi burg, locuit continuu de mai bine de zece secole, era la momentul 1918 – potrivit organizării administrative austro-ungare – parte a fostului comitat Târnava Mare.

Primele preparative privind reprezentarea sighișorenilor la actul istoric de la Alba Iulia, au avut loc pe data de 5 noiembrie 1918, la Sighișoara, loc unde s-a desfășurat ședința Consiliului Național Român Târnava Mare.

Pe data de 25 noiembrie 1918 a avut loc o ședință a Cercului electoral Sighișoara, ocazie cu care s-au discutat noi probleme privind desemnarea reprezentanților românilor sighișoreni la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918.

La această ședință care a avut loc pe data de 25 noiembrie, potrivit istoricului Traian Bosoancă, au participat: Dimitrie Moldovan, protopop de Sighișoara (în calitate de Președinte al ședinței), Ioan Cristea, preot ortodox în Sighișoara (în calitate de notar), Octavian Doctor, avocat în Sighișoara (în calitate de notar), Dr. Ioan Ioanoviciu, avocat din Sighișoara (în calitate de membru), Vasile Urdea, industriaș din Sighișoara (în calitate de membru), George Colceriu, econom din Sighișoara (în calitate de membru), Onoriu Sasu, preot ortodox din Daneș (în calitate de membru).

La final, după intense și vii dezbateri, au fost desemnați ca delegați la Marea Adunarea

Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, următorii: Dr. Ioan Ioanoviciu (avocat, prodecan al Baroului de avocați din Sighișoara; a îndeplinit diverse funcții în administrația interbelică), Onoriu Sasu (preot ortodox), George Colceriu (econom din Sighișoara), Toma Cornea (dr. în drept și cunoscut avocat sighișorean, care avea să fie confirmat și ca membru al Marelui Sfat Național al Transilvaniei, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului).

La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Dimitrie Moldovan, protopop ortodox, a reprezentat Protopopiatul ortodox român de Sighișoara ca delegat de drept, iar credenționalul încredințat celor cinci participanți a fost semnat de 21 de bărbați de încredere.

În acest context deosebit de complex trebuie remarcată și activitatea lui Aurel Mosora, viitor primar al Sighișoarei, cel care în zilele fierbinți ce pregăteau actul istoric de la Alba Iulia, a organizat și pregătit Gărzile naționale românești din fostul comitat Tîrnava Mare, precum și din Sighișoara, garda din acest oraș ajungând la 500 de membri. 

Fost ofițer în armata austro-ungară, Mosora fusese eliberat recent din închisoarea din Viena, loc unde fusese încarcerat și se aflase în anchentă ca urmare a faptului că organele de contraspionaj austro-ungare îl bănuiau de legături cu armata română.

Pe data de 30 noiembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc o adunare restrânsă în cadrul căreia s-a discutat proiectul de hotărâre ce urma a fi prezentat Marii Adunări Naționale.

La aceasta  adunare a fost prezent și Toma Cornea, dr. în drept și cunoscut avocat sighișorean, care avea să fie confirmat și ca membru al Marelui Sfat Național al Transilvaniei, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului.Se cuvine menționat faptul că lista de propuneri pentru acest important organism de conducere al Transilvaniei, a fost citită de Alexandru Vaida-Voevod, iar lista de propuneri confirmate a fost citită de cunoscutul om politic George Pop de Băsești, luptător marcant al mișcării memornadiste din 1892-1894.

Destine în vremuri de cumpănă

Așa cum era și firesc să se întâmple, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în pofida greutăților inerente cu care avea să se confrunte România Mare, greutăți generate de participarea la război, dar și de integrarea provinciilor românești Basarabia, Bucovina și Transilvania în Regatul României, Sighișoara a cunoscut o evoluție deosebită pe toate planurile, dar mai ales din punct de vedere edilitar.

Delegații sighișoreni la Marea Unire au contribuit și ei – în profesiile și prin munca lor – la această evoluție firească și necesară într-un nou climat politic, de toleranță și largă participare democratică la viața cetății.

Dimitrie Moldovan (n. 1848, loc. Oarba de Mureș, jud. Mureș), protop ortodox al Sighișoarei, s-a stins discret în 1922, după o onorabilă activitate pastorală de jumătate de secol depusă ca preot ortodox și 35 de ani ca protopop al Sighișoarei.

Nici destinul lui George Colceriu (n. 23 aprilie 1877, la Sighișoara, jud. Mureș) nu a cunoscut încercări deosebite. După Marea Unire, econom de profesie (crescător de animale și proprietar de pământ), Colceriu s-a ocupat în continuare de agricultură și de creșterea celor opt copii ai săi. A apucat instalarea comunismului și începutul colectivizării agriculturii fiind deposedat de pământ. A murit pe data de 13 septembrie 1951, la Sighișoara.

Născut în 1879, la Blăjel, în jud. Sibiu, preotul ortodox Onoriu Sasu – omul care cunoscuse prigoana regimului austro-ungar, dar și deschiderea oferită de regimul politic interbelic – a apucat și el începuturile regimului comunist și a asistat neputincios la marile abuzuri comise în acei ani de mare cumpănă pentru mulți cei ce au făcut parte din generația Unirii. S-a stins la Tîrgu Mureș, pe data de 5 iunie 1959.

Avocat pledant și, pentru scurt timp, prefect de Odorhei în perioada interbelică, destinul lui Toma Cornea – născut pe 7 iulie 1874, în loc. Ilieni, jud. Brașov – a fost curmat brusc pe data de 4 aprilie 1944, în Gara de Nord din București. Trupul i-a fost spulberat în urma bombardamentului american din acea zi când sute de români au fost omorâți în acel loc, mulți dintre ei refugiați din alte părți ale țării, oameni care fugiseră din calea războiului.

Cu totul altfel au stat însă lucrurile cu dr. Ioan Ioanoviciu (1884-1951). Avocat, doctor în drept, dar și licențiat în comerț, Ioan Ioanoviciu – primar al municipiului Sighișoara în perioada ianuarie 1939 – decembrie 1940 – a fost exclus din barou de autoritățile comuniste în 1948 și apoi i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în Sighișoara, neavând dreptul să părăsească orașul. A murit doi ani mai târziu fiind înmormântat în cimitirul ortodox din oraș.

Cel mai încercat destin l-a avut însă Aurel Mosora. Așa cum am mai spus anterior, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Sighișoara a avut o evoluție deosebită, acțiunile cu caracter edilitar având o pondere deosebită între preocupările primului primar român al acestui burg transilvan, Aurel Mosora, participant la Primul Război Mondial în armata austro-ungară, apoi în cea română, și organizator al Gărzilor Naționale Române în anul 1918, în fostul comitat Târnava Mare, un unionist convins.

Ales primar în 1934, pe listele Partidului Național Liberal – primul primar român al acestui oraș – Mosora a fost preocupat în primul rând de acțiunile cu caracter edilitar.

În timpul mandatului pe care l-a exercitat, au fost construite Școala de fete (azi Școala Gimnazială „Aurel Mosora”) și Catedrala cu hramul „Sfânta Treime”. Tot în timpul mandatului său s-a realizat alimentarea cu gaz a orașului și s-a extins rețeaua de canalizare. Mai trebuie spus că Aurel Mosora a fost preocupat și de opere de caritate pe care le-a realizat din fondurile familiei sale el fiind un om foarte înstărit.

După 1949 a început calvarul. Familia i-a fost evacuată din locuință, iar el a fost încarcerat trecând prin mai multe închisori comuniste. A decedat în 1962, la Cluj-Napoca, dar memoria i-a fost și îi este păstrată de sighișoreni cu recunoștință. Fosta Școală de fete din oraș ridicată în 1936, în timpul mandatului său, îi poartă azi numele.

Nicolae BALINT

(Articol apărut în lucrarea ”Centenar (1918-2018). Mureșeni la Marea Unire”)

1 comentariu

  1. Se pare ca acesti oameni au fost mult mai mult nenorociti de autoritatile romane decat de autoritatile ungare.Daca ar fi stiut in ce se va intampla…………………………………..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Comunicat de presă – Extindere și reabilitare școală gimnazială în localitatea Gănești

60 SHARES Distribuie pe Facebook Tweet Follow us Share Share Share Share Share